Skip to Content

ARIS se implică în rezolvarea deficitului de personal în industria de securitate

În industria de securitate deficitul de personal este cronic. Societățile mari și mici caută în permanență să își completeze efectivele, dar întâmpină mari dificultăți.

De aceea Asociația Română pentru Industria de Securitate – ARIS colaborează cu Asociația Social Alert în derularea proiectului „Tinerii NEETs – Viitorii angajați la nivelul Regiunii VEST”, finanțat din fonduri europene. Pentru cei care nu cunosc acest acronim, NEET înseamnă „Not in Education, Employment or Training”, adică oameni care nu sunt integrați într-un proces de educație sau formare profesională și nu sunt nici angajați. Și din păcate 16,8% din tinerii cu vârsta între 15 și 29 de ani de la noi din țară pot fi încadrați în această categorie, România aflându-se din acest punct de vedere pe locul trei în Uniunea Europeană, după Grecia, cu 17,7%, și Italia, cu 22,2%,

Proiectul își propune să formeze gratuit un anumit număr de tineri sub 29 de ani, din regiunile Vest și Centru ale țării, în meseria de agent de securitate. Și nu numai atât, fiecare tânăr care obține diploma de calificare ca agent de securitate va primi chiar și o subvenție de 1.000 lei, urmând ca asociația să ofere apoi un loc de muncă în cadrul unei societăți de pază.

ARIS și-a propus să colaboreze activ cu Asociația Social Alert în găsirea pe de o parte a candidaților pentru aceste cursuri de calificare din rândurile tinerilor NEET, iar apoi, după obținerea diplomei de calificare, cu ajutorul membrilor săi, să le ofere locuri de muncă.

ARIS nu este la primul proiect de dezvoltare a resurselor umane în industria de securitate. Împreună cu partenerii din Macedonia de Nord, Slovenia, Croația și Norvegia a fost dezvoltat, în perioada 2016-2018, prin programul Erasmus+ destinat educației adulților, un modul de pregătire a personalului din industria de securitate pentru însușirea așa-numitelor competențe generale (soft skills).

Începând din primăvara acestui an, împreună cu asociațiile partenere din Macedonia de Nord, Slovenia și Centrul pentru Analiza de Risc și Managementul Crizelor din Belgrad (Serbia), ARIS a început un nou proiect, finanțat tot prin programul Erasmus+, dedicat în principal dezvoltării capacității responsabililor cu selecția și recrutarea personalului din sectorul privat de securitate în sensul adoptării unei politici active de incluziune a persoanelor din categorii defavorizate și dezavantajate, inclusiv minorități etnice.

În contextul actual, rolul patronatelor devine deosebit de important datorită capacității acestora de a reprezenta domeniul lor de interes la cel mai înalt nivel național sau european, de a influența anumite decizii, dar și de a a stabili cele mai bune practici și coduri de conduită în afaceri, strategii și politici de  dezvoltare, politici de ocupare și plasare a forței de muncă la nivel sectorial sau național, de a elabora standarde tehnice sau ocupaționale ori de a derula anumite programe cu finanțare europeană pentru rezolvarea diferitelor probleme ale industriei.

În această perioadă, ARIS instituit o politică a porților deschise prin care răspunde solicitărilor venite din partea societăților comerciale din industria de securitate din România, care doresc să afle mai multe despre rolul patronatelor și a asociațiilor de profil. Așteptăm alături de noi cât mai multe societăți din industria de securitate și domeniile conexe!

Pentru mai multe informații așteptăm mesajele dumneavoastră pe adresa office@arisonline.ro sau ne puteți telefona la 0744308790.

ARIS este prima asociație profesională și patronală a industriei de securitate fondată în România după 1990 și în același timp singurul reprezentant al României în cadrul Confederației Europene a Serviciilor de Securitate (CoESS).

ARIS organizație parteneră a Conferinței Internaționale pentru Protecția si Reziliența Infrastructurilor Critice in Europa (CIPRE).

Intre 14 si 16 iunie, va avea loc la Palatul Parlamentului din Bucuresti, seminarul internațional Protecția si Reziliența Infrastructurilor Critice in Europa (CIPRE).

Seminarul este organizat sub egida Asociației Internaționale a Profesioniștilor in Protecția Infrastructurilor Critice (IACIPP) si al Institutului National de Cercetare-Dezvoltare in Informatica (ICI) din subordinea Secretariatului General al Guvernului României.

Asociația Romana a Industriei de Securitate (ARIS) se afla printre partenerii si susținătorii acestui important eveniment. Astfel ARIS se afla in compania onoranta a altor organizații partenere ale CIPRE precum Confederația Europene a Serviciilor de Securitate (CoESS), Centrul Roman al Energiei (CRE), Rețeaua Europeana de Cercetare in Reziliența Cibernetica (ECRRN) s.a.

CIPRE se va desfășura într-un format ce va combina sesiunile plenare cu discuții in paneluri dedicate unor teme specifice.

Vor fi abordate aspecte privind amenințări clasice si emergente la adresa securității infrastructurilor critice cu precădere in domeniul transporturilor, energiei si infrastructurilor de comunicații, practic elementele cheie ale economiei țărilor europene.

Printre cei mai de seama vorbitori in cadrul conferinței se afla IVANA CESAREC – șefa departamentului pentru infrastructuri critice din Ministerul de Interne al Republicii Croația,       PETER NILSSON șeful agenției europene AIRPOL pentru politie si securitate aeroportuara,    JOHN LAENE, secretarul general al RAIL POL, asociația europeana pentru poliția si securitatea infrastructurilor feroviare,                    PAOLO GRASSIA – director politici publice in cadrul ETNO – organizația europeana a operatorilor de infrastructuri de telecomunicații.

De asemenea, președintele ARIS dl. Gabriel Badea va susține o prezentare in ziua a doua a Conferinței.

Mai multe informații despre CIPRE se pot găsi pe site-ul evenimentului

Home – Critical Infrastructure Protection & Resilience Europe (cipre-expo.com)

ARIS partenera intr-un nou proiect ERASMUS – Recrutarea Incluzivă in Sectorul Securității Private.

Asociațiile securității private din Slovenia (ZRSV), Nord-Macedonia si Romania (ARIS) împreuna cu Centrul pentru Analiza de Risc si Managementul Crizelor din Belgrad (Serbia) sunt beneficiarele unei finanțări  a Uniunii Europene, in cadrul programului european ERASMUS+.

Programul finanțat, intitulat INCLUSIVE OMNIBUS este dedicat in principal dezvoltării capacitaților responsabililor cu selecția si recrutarea personalului din sectorul privat de securitate in sensul adoptării unei politici active de includere a persoanelor din categorii defavorizate si dezavantajate, inclusiv minorități etnice.

În esență, necesitatea acestui program a pornit de la realitatea crizei de personal care se manifestă în ultimul timp în acest domeniu, pe de-o parte iar pe de altă parte de la constatarea că forța de muncă în sectorul securității private are un nivel redus al diversității iar incluziunea categoriilor defavorizate si dezavantajate este de asemenea la un nive foarte scăzut.

Obiectivul principal al acestui program care se va desfășura pe parcursul a 2 ani este sa pregătească personalul din structurile de resurse umane ale unor societăți de securitate privată din țările organizațiilor partenere pentru gestionarea unui proces de recrutare incluziv care să permită persoanelor din categorii defavorizate si dezavantajate, accesul la locuri de munca in acest domeniu. În acest scop, în cadrul programului vor fi dezvoltate metodologii, instrumente si tehnici pentru a fi folosite pentru creșterea nivelului de incluziune sociala a procesului de recrutare in cadrul industriei securității private.

Acord de Cooperare Regionala intre Organizațiile Patronale din Sectorul Securității Private.

Zagreb, 28 Aprilie 2022.

Cu prilejul evenimentului dedicat celei de-a 30-a aniversare de la înființarea asociației naționale a securității private din Croația (HCZ), organizațiile similare din Bosnia-Herțegovina, Croația, Nord-Macedonia, Romania, Serbia și Slovenia au semnat un acord de cooperare regională, care confirmă bunele relații existente si se va constitui ca o platformă de dezvoltare si valorificare la nivel superior a cooperării  dintre respectivele organizații semnatare.

In cadrul acestui acord sunt prevăzute schimburi de bune practici in domeniile programelor de calificare si instruire, a perfecționării cadrului de reglementare a securității private la nivel național, asocierea in vederea depunerii de proiecte finanțate de Uniunea Europeana, susținerea reciprocă in promovarea imaginii industriei securității private.

Cooperarea regională dintre organizațiile mai sus menționate are deja o istorie bogată, cele mai multe dintre acestea fiind active in grupul de lucru pentru Coeziune Europeană al CoESS si de asemenea in grupul de lucru pentru Dialog Social în securitatea privată, constituit la nivelul Comisiei Europene.

Pana in prezent aceste relații de cooperare au produs o serie de rezultate remarcabile: studii si cărți albe vizând aspecte importante ale sectorului securității private precum, rolul poliției în cadrul de reglementare al securității private, concurența neloiala in acest sector, parteneriatul public-privat, dialogul social, calificarea profesională s.a.

Tot la acest nivel de cooperare regională au fost derulate în comun două proiecte care au primit finanțare europeana, in domeniul dialogului social și al dezvoltării aptitudinilor generale de comunicare si comportament ale agenților de securitate.

România este reprezentata in aceasta structura de cooperare regionala de către ASOCIATIA ROMÂNA A INDUSTRIEI DE SECURITATE (ARIS), acordul de la Zagreb fiind semnat de către dl. Președinte Gabriel Badea.

Reamintim ca, ARIS sărbătorește 20 de ani de la înființare, si este promotoare si sponsor ale ediției premiilor OSPA Romania din acest an (2022).

Asociatia Croată a Securitații Private (HCZ) – 30 de ani de istorie!

In 28 Aprilie Camera de Comerț Profesionala – Asociata Croata a Securității Privata a sărbătorit 30 de Ani de la înființare.

Cu acest prilej au fost organizate o Conferință si un dineu festiv care au avut loc într-o ambianta eleganta la Hotelul Westin din capitala Croată.

La eveniment au participat in număr mare membrii Asociației precum si invitați din străinătate.    Invitați de marca au fost doamna Catherine Piana – Director General CoESS si Domnul Franz Wagner reprezentantul fundației Konrad Adenauer.

Au fost prezenți de asemenea președinții asociațiilor securității private din, Bosnia-Herțegovina, Estonia, Macedonia de Nord, Serbia si Slovenia. Din Romania a participat dl. Gabriel Badea președintele Asociației Romane a Industriei de Securitate.

Cu cei 30 de ani de activitate continua, asociația Croata este probabil cea mai veche organizație în funcțiune a securității private din Europa de Est si de Sud-Est.

ARIS si CSA întrețin relații cordiale de cooperare de mai bine de 15 ani. Ambele organizații sunt membre CoESS si participa împreuna in proiecte la nivelul acestei structuri europene dar si in cadrul unor proiecte regionale finanțate de Uniunea Europeana. Vizitele reciproce, contribuțiile la evenimente, confirma legăturile strânse dintre organizațiile noastre, atât Doamna Președinte Lidjia Stolica precum si Secretarul General al organizației croate dl. Alen Javorovic fiind prezenți in numeroase ocazii în Bucuresti la evenimentele organizate de ARIS cat si de Federația Serviciilor de Securitate.

Ca o mărturie in plus, relațiile excelente dintre ARIS si CSA au fost marcate printr-o placheta jubiliara care i-a fost înmânata președintelui ARIS, dl. Badea Gabriel, prezent la eveniment.

La Mulți Ani si felicitări pentru aniversare colegilor Croați!

CoESS asistă Comisia Europeană în elaborarea cadrului de reglementare privind utilizarea dronelor în securitatea privată

Luni, 13 decembrie, a avut loc întâlnirea grupului de experți COESS pentru reglementarea utilizării dronelor în securitatea privată. La întâlnire au participat și domnii Florin Mitrea și Gabriel Badea, reprezentând ARIS.

CoESS este membru al mai multor grupuri de experți ai Uniunii Europene în drone, U-Space (un set de servicii și proceduri specifice pentru a susține accesul eficient și în condiții de siguranță al dronelor la spațiul aerian), protecția spațiilor publice și securitatea transporturilor. În 2022, CoESS va participa la dezvoltarea Strategiei Europene 2.0 pentru Drone.

În trecut, CoESS a mai fost solicitată să exprime puncte de vedere în mai multe dosare și proiecte legate de utilizarea dronelor (Reglementarea Europeană a Dronelor, Scenarii Europene Standard, Reglementarea U-Space, Protecția împotriva dronelor utilizate în scop infracțional) cu relevanță pentru securitatea privată.

Legat de modul de lucru cu Comisia Europeană pe inițiativele legate de utilizarea dronelor, Secretariatul CoESS monitorizează activitățile curente ale Comisiei și agențiilor implicate și îi informează în mod operativ pe membrii grupului de experți. Membrii grupului își aduc contribuția prin luări de poziție la prezentările COESS adresate Comisiei Europene. Grupul în sine funcționează ca un forum pentru schimbul de bune practici, provocări și idei referitoare la integrarea dronelor în serviciile de securitate.

Strategia Europeană 2.0 referitoare la drone va fi publicată în cursul anului viitor. Aceasta va expune problemele care reprezintă obstacole tehnice, legale sau administrative pentru utilizarea dronelor în Europa, va prezenta o viziune a noii politici europene referitoare la utilizarea dronelor și va furniza o perspectivă pe termen lung pentru o utilizare sigură, sustenabilă, inovativă și ambițioasă a acestora, dar și a acceptării lor de către publicul larg. Grupul de experți europeni în domeniul dronelor, din care face parte și CoESS, are rolul de a asista Comisia Europeană în definirea și realizarea obiectivelor politicii UE pentru drone, monitorizează implementarea acestor măsuri, inclusiv impactul economic și social, și formulează nevoile de finanțare și de resurse pentru acțiuni specifice.

Etapele definirii Strategiei Europene 2.0 pentru drone sunt:

  • Pregătirea consultărilor cu factorii implicați, derulată în cursul anului 2021. În cadrul acestei etape, COESS a organizat un workshop cu participarea Comisiei Europene și și-a reînnoit statutul de membru al Grupului de Experți UE pentru drone.
  • Studiu informativ referitor la utilizarea dronelor – noiembrie 2021. CoESS a participat la realizarea acestui studiu și la discuțiile cu factorii interesați.
  • Consultare publică deschisă – decembrie 2021. COESS a participat și la această consultare, care se încheie astăzi, 17/12/2021, lansând o serie de chestionare către membri și va realiza un material în urma acestei consultări, detaliind poziția organizației referitoare la această chestiune.
  • Audierea factorilor implicați la nivel înalt, în fața Comisarilor Europeni. COESS își va prezenta poziția, în luna martie a anului viitor, în fața comisarilor și a funcționarilor europeni.

Referitor la viitoarea Strategie Europeană 2.0, CoESS subliniază necesitatea următoarelor acțiuni:

  • Facilitarea implementării regulilor existente, cu o poziționare clară împotriva modificării cadrului legal existent, cu o primă evaluare a reglementărilor în 2023. Trebuie introduse măsuri pentru facilitarea aplicării acestui cadru legal și dezvoltate mai multe scenarii standard de aplicare a legii cu scopul reducerii riscurilor operaționale.
  • Profesionalizarea autorităților competente, în sensul în care regulile și tehnologiile există, dar cadrul de guvernanță nu este pregătit. Una dintre barierele în calea extinderii serviciilor cu drone îl reprezintă durata procedurilor de autorizare în unele state membre ale Uniunii.
  • Investiții în calificare și în infrastructura de pregătire a personalului. Este important ca lucrătorii să poată primi un brevet corespunzător pentru a putea opera dronele fără a fi necesară obținerea unor aprobări administrative dificile din partea autorităților. Trebuie luate toate măsurile pentru ca infrastructurile de training și calificare a operatorilor să fie adecvate, ușor de utilizat și accesibile în toate statele UE, până la nivel local.
  • Conștientizarea și creșterea încrederii publicului în aceste tehnologii deoarece inovațiile în utilizarea dronelor sunt posibile doar prin acceptarea lor de către populație. Trebuie intensificate eforturile de comunicare pentru conștientizarea valorii potențiale a folosirii dronelor, atât pentru oameni cât și pentru firme.
  • Să asigure liniile directoare pentru măsurile anti-dronă. S-au făcut deja multe investiții în dezvoltarea tehnologiilor anti-drone. Rolurile și responsabilitățile adecvate, partajarea informațiilor și procedurile pentru luarea deciziilor sunt importante pentru a lua decizii rapide anti-drone, atunci când este cazul. Numai anumite entități abilitate ar trebui să aibă dreptul să utilizeze tehnologiile anti-drone, iar Comisia Europeană ar trebui să publice ghiduri operaționale pentru statele membre, autoritățile de supraveghere și operatorii privați.

Confederația Europeană a Serviciilor de Securitate (CoESS) acționează ca voce a securității private la nivel European, reprezentând 23 de asociații naționale dintre care 17 din state membre ale Uniunii Europene, 45.000 de companii de securitate privată, peste 2 milioane de profesioniști din industria de securitate, care produc o cifră de afaceri de peste 40 de miliarde de euro.

În România, CoESS este reprezentată de către Asociația Română pentru Industria de Securitate (ARIS).

Tête-à-Tête cu Președintele CoESS

Din dorința de a contribui și mai mult la tratarea problemelor industriei de securitate cu care se confruntă organizațiile membre, Confederația Europeană a Serviciilor de Securitate (CoESS) și-a propus să devină mai vizibilă și mai activă la nivel național acordând suport direct și activ demersurilor pe care acestea le întreprind pentru îmbunătățirea mediului de afaceri din acest domeniu.

În acest context, vineri 3 septembrie, a avut loc o întâlnire online între Președintele ARIS, dl. Gabriel Badea si Președintele CoESS dl. Vinz van Es. La întâlnire a participat d-na Cathrine Piana Director General CoESS și dl. Bogdan Buzdugan, secretar general ARIS.

Referitor la problemele discutate, Președintele ARIS a menționat în primul rând problema salariului minim pe economie care urmează sa fie mărit și în următorul an. Sectorul securității private, pe segmentul de pază este în mare măsură dominat de angajați încadrați pe salariul minim. Faptul că în ultimii 10 ani, salariul minim pe economie în România a fost majorat cu 300% doar prin decizii politice, fără nicio legătură cu economia reală și într-o totală lipsă de predictibilitate a creat probleme deosebite in acest domeniu. În primul rând, tarifele serviciilor de pază nu au putut ține pasul cu aceste măriri și inevitabil s-a produs o scădere a profitabilității și la desființarea de locuri de muncă plătite la nivelul salariului minim. Mai mult decât atât, creșterea abruptă a salariului minim în ultimii ani a fost de natură să influențeze creșterea nivelului muncii nedeclarate și parțial declarate.

Pe de alta parte nivelul mare de taxare a muncii în Romania (43%) creează premise pentru neplata contribuțiilor, uneori din cauze economice obiective, mai ales în contextul pandemic actual, dar în același timp duce și la dezvoltarea unor mecanisme de fraudare intenționată și în acest context a fost amintit fenomenul firmelor de tip Phoenix.

O altă problemă discutată s-a referit la cadrul legislativ specific sectorului și la modul inconsistent de aplicare și impunere  a legii securității private, care ar fi trebuit să fie capabil într-o măsură mai mare să prevină ilegalitățile din acest sector

De asemenea dl. Bogdan Buzdugan a vorbit despre activitatea Comitetului Sectorial pentru ocupațiile din sectorul securității private și despre rolul important al acestei structuri pentru profesionalizarea sectorului securității private.

Ca răspuns, președintele CoESS a arătat ca organizația se va implica mai activ în problema muncii nedeclarate și va ridica inclusiv aspectele semnalate din România în cadrul platformei dedicate acestei probleme la nivelul Comisiei Europene. De asemenea această problemă va fi ridicată de către reprezentanții CoESS și în Comitetul de Dialog Social al Comisiei Europene și va fi discutată și cu parterul social din acest comitet, respectiv Confederația sindicală europeană din servicii UNI Europa.

În legătură cu legislația, având în vedere că securitatea privată e reglementată la nivel național, CoESS va reflecta la posibilitatea unor viitoare demersuri pe lângă guvernul României în sensul creșterii eficienței autorităților de reglementare în aplicarea consistentă și egală a cadrului de reglementare astfel încât societățile de pază, care respectă legea, să se bucure de un mediu de afaceri corect și lipsit de ilegalități.

În concluzie, președintele CoESS a arătat că astfel de consultări „unu-la-unu” vor deveni un mod de lucru al CoESS în viitor și speră ca astfel să crească relevanța structurilor asociative naționale și să le facă mai atractive pentru operatorii corecți care activează în sectorul securității private.

Confederația Europeană a Serviciilor de Securitate (CoESS) este o organizație patronală care reprezintă sectorul securității private la nivel european. CoESS este partenerul de dialog social al Comisiei Europene pe probleme de securitate privată și în această calitate participă la discuțiile privind acte normative europene, standarde și politici care privesc sectorul nostru la nivelul Uniunii Europene. CoESS grupează asociații și organizații patronale ale sectorului securității private din 28 de țări europene.

În România reprezentantul CoESS este Asociația Română pentru Industria de Securitate – ARIS, cea mai veche organizație profesională și patronală a industriei de securitate românești, care în curând va sărbători 20 de ani de la înființare.

Dl. Vinz van Es a fost ales președinte CoESS în anul 2020 înlocuindu-l în această calitate pe dl. Marc Pissens, care condus organizația timp de 18 ani.

Munca nedeclarată declarată rămâne una dintre provocările majore la nivelul Uniunii Europene

În 22 și 23 iunie, reprezentanții CoESS au participat la un workshop online care a explorat soluții de colaborare între inspectoratele teritoriale de muncă și partenerii sociali la nivelul UE/EEA pentru combaterea acestui adevărat flagel care bântuie fără încetare economia europeană. Workshopul a adunat împreună un număr de 41 de participanți din 22 de țări ale spațiului economic european, reprezentând inspectoratele de muncă, ministerele de profil, parteneri sociali la nivel european și național, dar și reprezentanți ai Eurofund, Organizația Internațională a Muncii, Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă, ai Comisiei Europene și ai Autorității Europene pentru Muncă (ELA).

Participanții s-au concentrat pe trei direcții principale:

  • Stabilirea unei colaborări strategice la diferite niveluri;
  • Construirea de parteneriate pe baza riscurilor comune identificate;
  • Implementarea, gestionare și monitorizarea măsurilor comune de descurajare și prevenție.

Colaborarea între inspectoratele de muncă și partenerii sociali

  • Colaborarea dintre partenerii sociali și inspectoratele de muncă se construiește pe baza interesului comun de a promova o piață a muncii corectă și funcțională. Măsurile politicii de combatere a muncii nedeclarate pot fi îmbunătățite pe baza experienței combinate și a puterii de investigație a inspectoratelor de muncă și a informațiilor directe de la lucrători și angajatori prin intermediul partenerilor sociali.
  • Cooperarea dintre inspectorate și partenerii sociali ia forme variate, cum ar fi organismele tripartite, acordurile de parteneriat, dar și schimburile informale sau ad-hoc din cadrul diverselor întâlniri. Toate formele de cooperare sunt importante, pentru că ele stabilesc angajamentul și încrederea la nivel strategic și de management și permit contactele și comunicările la nivel operațional.
  • Una dintre principalele provocări o reprezintă lipsa capacității sau a resurselor pentru colaborare, atât la parteneri cât și la inspectorate. În plus, stabilirea unei cooperări efective este adesea un proces de durată. Susținerea politică poate întări colaborarea, dar și capacitatea financiară, prin forme instituționalizate sau organisme dedicate.
  • Încrederea este unul dintre motoarele cele mai importante ale cooperării. Totuși, adesea are nevoie de timp pentru a se instala și poate fi un subiect de sine stătător în dezvoltarea agendei de cooperare. Pentru a stabili obiective comune, un element cheie îl reprezintă conversațiile deschise și regulate, respectând misiunea și sarcinile fiecăruia și recunoscând valoarea complementară a combaterii muncii nedeclarate din ambele perspective. Mai mult, o cooperare încă de la creionarea primelor variante legislative poate ajuta la construirea încrederii.
  • Mai mult participarea partenerilor sociali în consiliile și în comitetele de lucru ale inspectoratelor de muncă poate duce la o putere de decizie egală din partea tuturor factorilor interesați. De exemplu, în Irlanda, membri reprezentând interesele angajatorilor și angajaților fac parte din consiliul director al Workplace Relations Commission.

Construcția inițiativelor de cooperare bazate pe descoperirea în comun a riscurilor referitoare la munca nedeclarată

  • Eforturile de combatere a muncii nedeclarate trebuie să se bazeze pe o evaluare comună a riscurilor legate de aceasta. Un instrument important este partajarea informațiilor între inspectoratele de muncă și partenerii sociali. Partenerii sociali au o expertiză specifică și un acces direct la lucrători și angajatori. În multe țări, partenerii sociali furnizează inspectoratelor informații referitoare la cazuri suspecte de muncă nedeclarată sau dirijează spre acestea plângerile.
  • În schimb, unele inspectorate, cum ar fi cele din Belgia, partajează rezultatele inspecțiilor cu partenerii sociali. În alte țări, de exemplu în Danemarca sau Slovacia, inspectoratele nu pot dezvălui ce au găsit în urma inspecțiilor din motive de protecție a datelor, chiar dacă primesc informații din partea partenerilor sociali. Pentru a depăși această provocare, partenerii trebuie să hotărască ce informații pot fi partajate și să se concentreze pe îngrijorările comune sau pe expertiza locală, dacă nu li se permite să schimbe între ele un anumit tip de informație.
  • Evaluarea riscurilor comune poate fi dezvoltată prin intermediul înțelegerilor care rezultă din întâlnirile periodice pentru a discuta despre riscuri și soluții. De exemplu, în Finlanda, acordurile de colaborare se bazează pe o analiză a riscurilor pe termen lung. În Suedia, un nou grup de consultări cu partenerii sociali a fost format pentru a discuta preocupările comune la nivel național și cum pot fi ele abordate pe plan local.
  • Partenerii sociali și inspectoratele de muncă pot de asemenea să învețe fiecare din abordările celuilalt. De exemplu, Constructiv, o organizație belgiană de susținere a angajaților și angajatorilor din construcții, a dezvoltat o bază de date bazată pe anumite semnale de alarmă (cum ar fi schimbări subite ale forței de muncă sau folosirea intensivă a forței de muncă temporare) și contactează muncitorii în mod proactiv.

Implementarea unor măsuri comune de descurajare

  • O măsură comună de descurajare în interiorul UE/EEA pentru descurajarea muncii nedeclarate o reprezintă inspecțiile direcționate, iar unele inspecții sunt declanșate în urma informațiilor venite de la partenerii sociali. Partenerii sociali monitorizează și implementarea acordurilor colective și reglementările privind securitatea și sănătatea la locul de muncă. În majoritatea țărilor, totuși, mandatul partenerilor sociali de s impune respectarea legilor este chiar mai restrâns decât cel al inspectoratelor. De aceea este nevoie de o bună colaborare pentru ca inspectoratele de muncă să poată continua acțiunile partenerilor sociali cu propriile inspecții și să impună sancțiuni acolo unde e cazul.
  • Există câteva exemple de inspecții comune ale inspectoratelor cu partenerii sociali, de exemplu în Grecia, Islanda și Italia. În Islanda, informațiile furnizate de partenerii sociali pot conduce la o inspecție comună, care este pregătită printr-o ședință pentru stabilirea obiectivele acestei inspecții. În Italia, inspectoratele de muncă și partenerii sociali fac inspecții în conformitate cu un protocol care le definește atribuțiile și îndatoririle. În Slovacia, Lituania și Islanda inspectoratul de muncă cooperează ci partenerii sociali care-și fac propriile lor inspecții. De exemplu, în Lituania, un sindicat are inspectori care pot impune sancțiuni.
  • O altă măsură comună de descurajare este utilizarea unor carduri de identitate purtate de muncitori la locul de muncă. Cardurile de identitate, utilizate în Belgia, Islanda, Finlanda, Norvegia și Suedia, ajută partenerii sociali și inspectoratele de muncă să recunoască muncitorii, de exemplu în urmărirea lanțului de angajare și în descoperirea muncii nedeclarate. De exemplu, în Norvegia, cardurile de identificare în construcții și în serviciile de curățenie, eliberate de inspectoratele de muncă, sunt obligatorii pentru toți angajații și pot fi transmise electronic către angajatori.

Implementarea măsurilor comune de prevenție

  • Măsurile de prevenție, cum ar fi campaniile de conștientizare pentru angajați și angajatori, îmbunătățesc nivelul de înțelegere al beneficiilor muncii declarate. Există mai puține exemple de colaborare între partenerii sociali și inspectoratele de muncă în zona de prevenire, deși unele practici bune încep dă dea roade.
  • Un exemplu proeminent sunt campaniile în cadrul cărora inspectoratele și partenerii sociali colaborează pentru crearea de conținut și distribuția materialelor. De exemplu, în Grecia și Polonia, campaniile se concentrează pe drepturile lucrătorilor și pe pericolele generate de munca nedeclarată. În Grecia, partenerii sociali și inspectorii de muncă vizitează anumite școli pentru a educa elevii referitor la declararea muncii în cadrul angajărilor sezoniere.
  • În anumite țări, ca Cipru și Slovacia, inspectoratele de muncă și partenerii sociali organizează cursuri pentru declararea muncii. De exemplu, în Cipru este implementat un curs comun online pentru educarea și formarea partenerilor sociali și a inspectorilor.
  • O evaluare comună a riscurilor, rezultatele inspecțiilor anterioare și perspectiva partenerilor sociali ajută la dezvoltarea măsurilor de prevenție. Aici, combinarea măsurilor de descurajare cu cele de prevenție poate fi luată în considerare în privința rolurilor din cadrul colaborării, aplicându-se de exemplu în cazul inspecțiilor combinate cu sfaturi și ghidare din partea partenerilor sociali către angajați și angajatori.

Recomandări la nivel național și european pentru construcția abordărilor de succes în privința cooperării

  • Este necesară o abordare holistică pentru a crea și implementa măsuri de descurajare și prevenție printr-o cooperare între partenerii sociali și inspectoratele de muncă. Legislațiile naționale pot întări colaborarea cu partenerii sociali și pot furniza liniile directoare referitoare la responsabilitățile specifice ale fiecărei părți implicate.
  • În mod curent, sunt puține măsuri implementate la nivelul statelor membre. Totuși, partenerii sociali de nivel european și Platforma au potențialul de a dezvolta măsuri bazate pe perspectiva partenerilor sociali. Totuși, mandatele partenerilor sociali diferă în fiecare țară. Pentru a stabili măsuri transfrontaliere, mandatul partenerilor sociali din diferite țări trebuie să fie cunoscut reciproc. De exemplu, rolul partenerilor sociali în inspecții într-o anumită țară trebuie luat în considerare atunci când au loc inspecții comune într-o altă țară.
  • Mai mult, pentru multe inspectorate și parteneri sociali lipsiți de resurse, proiectele pe fonduri europene pot fi instrumentale în dezvoltarea cooperării, mai ales cea transfrontalieră. Acesta este un apel pentru o susținere mai atentă și mai puternică pentru asemenea colaborări transfrontaliere între inspectoratele de muncă și partenerii sociali.
  • ELA poate furniza suportul pentru cooperare, concentrându-se pe dezvoltarea unor instrumente standardizate de cooperare, cum ar fi șabloane pentru acordurile de cooperare, metode de evaluare comună a riscurilor sau măsuri comune de descurajare, dar și în privința diseminării rezultatelor colaborării cu partenerii sociali.

Workshopul a fost o parte integrantă a unui mai larg proces comun de dezvoltare a membrilor Platformei și a observatorilor și a asigurat oportunități pentru dialog și colaborare. Informațiile rezultate în urma acestui atelier de lucru vor fi adunate într-un instrument de lucru, un plan de măsuri de urmărit și o serie de instrumente de lucru. Documentele și prezentările din cadrul workshopului vor fi încărcate pe spațiul colaborativ al platformei.

CoESS este reprezentat în România de Asociația Română pentru Industria de Securitate – ARIS.

O zi pentru a-i sărbători pe toți cei care asigură în permanență securitatea – 24/7

Ziua de 24 iulie a fost aleasă pentru a celebra și a aduce un omagiu la nivel internațional agenților de securitate. Deși au fost recunoscuți în multe țări ca fiind lucrători importanți, acest lucru nu s-a întâmplat încă în toate țările membre ale Uniunii Europene. Pentru al doilea al pandemiei COVID-19, agenții de securitate privată au asigurat un serviciu esențial pentru cetățenii UE și pentru afaceri! În această zi specială, a unui an la fel de special, Confederația Europeană a Serviciilor de Securitate (CoESS) face un apel la liderii politici din toată Uniunea Europeană să transforme recunoașterea lucrătorilor din securitatea privată în măsuri concrete!

CoESS solicită trei măsuri concrete: 1) practici corecte pentru achiziții și contractare; 2) reglementări sectoriale care să impulsioneze calitatea serviciilor; și 3) o cooperare activă între public și privat.

Ca și în crizele precedente, încă de la început, agenții de securitate privată au demonstrat în tăcere cât de importanți sunt. Au fost acolo unde trebuia pentru a susține autoritățile publice, afacerile și cetățenii din toată Europa să treacă în siguranță prin pandemia COVID-19. Ei sunt adesea o forță de muncă nevăzută de peste 2 milioane de agenți de securitate în toată Europa, prezentă în viețile de zilnice ale oamenilor pentru a-i ajuta.

Protejarea oamenilor, a proprietății și infrastructurii în permanență (24/7) este misiunea lor, pe vreme bună, dar și pe timp de criză. În timpul crizei COVID-19 ei au continuat să protejeze infrastructura critică, cu ar fi facilitățile de producție și distribuție a energiei, lanțuri de aprovizionare vitale, dar și multe afaceri private, în timp ce majoritatea celorlalți angajați erau blocați în case, lucrând de la distanță. Ei au avut grijă să păzească birourile goale, să protejeze accesul în spitale și case de bătrâni, să gestioneze accesul vizitatorilor și să implementeze măsurile de securitate în magazine, Horeca și să transporte bani și obiecte de valoare. Acum că economia europeană se redeschide, ei continuă să supravegheze măsurile de prevenire și control în spațiile publice și să asigure securitatea în centrele de vaccinare.

În cea de-a treia criză într-o scurtă perioadă, după valul de atacuri teroriste în spațiile publice europene și cea a valului migrator, autoritățile și publicul larg realizează din ce în ce mai mult cât de crucial este suportul lor pentru societate, atât în crizele de securitate cât și de sănătate. Este foarte bine că această recunoaștere vine acum. Dar industria de securitate și oamenii ei au nevoie de mai mult decât vorbe.

În această zi foarte specială, în numele celor peste 2 milioane de agenți de securitate din Europa (din care 1,6 sunt în UE), CoESS solicită trei semne puternice ale recunoașterii:

  1. Achizitorii din domeniul public și privat trebuie să înceteze subminarea calității condițiilor de muncă și să adopte bunele practici de achiziție și contractare.
  2. Guvernele naționale trebuie să lucreze la o reglementare sectorială modernă a industriei de securitate privată, care să amelioreze calitatea, siguranța, respectarea regulilor și încrederea în sectorul nostru.
  3. Autoritățile publice trebuie să se angajeze pe calea creării unui cadru eficient pentru Continuumul de Securitate.

Agenții de securitate sunt la post pentru noi toți, în flux continuu, 24 de ore pe zi și 7 zile pe săptămână, în fiecare zi! Haideți să ne arătăm și noi susținerea pentru ei!

Comunicatul CoESS cu prilejul acestei zile festive pentru agenții de securitate îl puteți citi aici.

Confederația Europeană a Serviciilor de Securitate (CoESS) acționează ca voce a securității private la nivel European reprezentând 23 de asociații naționale, dintre care 17 din state membre ale Uniunii Europene, 45.000 de companii de securitate privată, peste 2 milioane de profesioniști din industria de securitate, care produc o cifră de afaceri de peste 40 de miliarde de euro.

În România, CoESS este reprezentată de către Asociația Română pentru Industria de Securitate (ARIS).

ARIS în Comitetul de Lucru pentru Activități de Pază al CoESS

În data de 3 iunie a avut loc întâlnirea Comitetului pentru Pază (Working Committee Guarding) din cadrul Confederației Europene a Serviciilor de Securitate (CoESS).

Reuniunea s-a desfășurat în mediul online și la ea au participat reprezentanți ai asociațiilor profesionale ale sectorului securității private din Belgia, Croația, Germania, Estonia, Elveția, România, Spania, Suedia și Turcia.

La întâlnire a participat și d-na Catherine Piana – Director General CoESS precum și dl. Alexander Frank – Director pentru Afaceri Europene al CoESS

Din partea Romaniei a participat dl. Gabriel Badea reprezentând Asociația Română pentru Industria de Securitate (ARIS) organizație membră a CoESS.

În deschidere a fost prezentat noul Președinte al Comitetului, în persoana doamnei  Li Jansson,  director adjunct,  ALMEGA – SÄKERHETSFÖRETAGEN, asociația suedeză a securității private.

În continuare Alexaner Frank, director CoESS pentru relația cu Comisia Europeană a prezentat stadiul unor proiecte și inițiative de interes pentru CoESS la nivelul Uniunii Europene:

  • Directiva Europeană privind Reziliența Entităților Critice:
    • Este un proiect de directivă care urmează să înlocuiască actuala Directivă pentru Infrastructuri Critice (2008/114)
    • CoESS s-a angajat din aprilie 2021 într-o campanie de promovare a unor amendamente la proiectul de Directivă, atat în Consiliu cât și în Parlamentul UE.
    • Amendamentele CoESS vizează impunerea unui standard de calitate mai înalt pentru serviciile de securitate furnizate entităților critice și aceste amendamente au fost transmise raportorilor din Parlamentul Uniunii Europene.
  • Peropunerea UE de reglementare în domeniul Inteligenței Artificiale:
    • Au fost prezentate principalele prevederi ale documentului și au fost solicitate observații și comentarii din partea asociațiilor membre, urmând ca acestea să constituie baza pentru un document de poziție al CoESS în raport cu reglementarea folosirii tehnologiilor ce conțin Inteligență Artificială în UE.
    • Până în prezent, conform analizei CoESS, documentul european ar putea impune o serie de limitări care pot impacta și sectorul securității private după cum urmează:
      • Posibila restricționare a utilizării sistemelor de identificare biometrică în spații publice;
      • Posibila atragere a răspunderii companiilor de securitate care folosesc tehnologie ce incorporează IA pentru neconformare la rigorile cadrului de reglementare;
      • Condițiile în care este atrasă răspunderea nu sunt suficient de clare și suscită interpretări;
      • Costuri suplimentare pentru implementarea mecanismelor de supervizare umane impuse de reglementare entităților care folosesc tehnologie ce incorporează IA;
      • Pe de altă parte documentul UE omite să impună condiții de competență și calificare pentru personalul care ar urma să exercite supervizarea tehnologiilor ce incorporează IA, ceea ce ar putea face aceste mecanisme inefective.
  • Standardul european pentru securitatea spațiilor de parcare a autovehiculelor de transport marfa (TIR):
    • Standarudul se află în lucru la Comisia Europeană;
    • CoESS a inițiat un dialog cu Directoratul pentru Transporturi (DG Move) în cadrul Grupului de Experți organizat la nivelul Comisiei.
      • În acest context au fost admise amendamentele CoESS prin care se impune ca personalul de pază al parcărilor să fie calificat și autorizat/licențiat pentru activități de securitate.
      • De asemenea, CoESS a făcut cunoscut Comisiei că va părăsi Grupul de Experți și va protesta public în cazul în care operatorii parcărilor vor insista pentru flexibilizarea acestei prevederi în sensul că standardul va permite totuși ca în paza parcărilor să fie implicat și personal necalificat sau prin cumul de funcții.
  • Agenda Europeană Antiteroristă:
    • Documentul a fost publicat în decembrie 2020 și fixează linii directoare de acțiune în principal pentru creșterea rezilienței față de amenințarea teroristă la nivelul societății în cadrul UE, combaterea radicalizării și creșterea nivelului de securitate al spațiilor publice.
    • În aprilie 2021, reprezentanții CoESS s-au întâlnit cu Unitatea Antiteroristă din cadrul Directoratului pentru Afaceri Interne (DG Home). Cu aceasta ocazie CoESS și-a făcut cunoscută poziția și a transmis observațiile și recomandările referitoare la implicarea securității private în creșterea nivelului de siguranță a spațiilor publice.
      • Astfel, CoESS recomandă ca măsurile de securitate pentru spații publice să fie angajate dupa efectuarea evaluărilor de risc și pe baza unor planuri de securitate riguros întocmite. De asemenea, trebuie creat un cadru clar de cooperare între structurile publice și dispozitivele de securitate privată angrenate în protectia zonelor publice (security continuum), care să cuprindă linii de comunicare și transfer de informații în timp real precum și linii de comandă și raportare. Nu în ultimul rând, selecția operatorilor de securitate privată angrenați în misiuni publice trebuie să se facă exclusiv pe criteriul calității serviciului furnizat. În acest sens trebuie selectați doar acei operatori cu o bună reputație, care pot face dovada că pot asigura dotarea și o pregătire teoretică și practică adecvată pentru agenții de securitate angrenați în astfel de misiuni.
  • Reglementarea UE pentru utilizarea dronelor:
    • Regulamentul a intrat în vigoare în decembrie 2020;
    • În prezent Comisia Europeană intenționează să adopte a doua ediție a Strategiei în domeniul Dronelor (Drone Strategy 2.0) prin care ar urma să se elimine o serie de obstacole de natură legală, tehnică și administrativă în privința utilizării dronelor;
    • În acest context CoESS a organizat în Aprilie 2021 un workshop dedicat dronelor la care au participat și reprezentanți ai Comisiei Europene.
    • CoESS își va face cunoscută poziția față de noua Strategie Europeană în domeniul Dronelor până la sfârșitul acestui sezon (vara 2021);
  • CoESS intenționează să abordeze în cadrul Comitetului UE de Lucru Sectorial pentru Dialog Social problema incluziunii persoanelor cu dizabilități în relație cu securitatea privată. În acest sens CoESS are în vedere următoarele direcții:
    • Stimularea unei abordări favorabile diversității și incluziunii persoanelor cu dizabilități la nivelul industriei securității private;
    • Creșterea accesibilității locurilor de muncă din acest domeniu pentru persoanele cu dizabilități;
    • Instruirea agenților de securitate pentru a oferi suport persoanelor cu dizabilități, inclusiv în mijloacele de transport în comun.
    • Colectarea de informații și bune practici de la organizațiile membre CoESS în domeniul incluziunii și asistenței persoanelor cu dizabilități.

Informare asupra stadiului inițiativelor CoESS:

Prezentarea a fost susținută de d-na Catherine Piana – Director General CoESS după cum urmează:

  • Activitatea în domeniul Standardizării:
  • Standardul pentru serviciile de securitate care protejează infrastructuri critice, EN 17483-1, a fost aprobat în unanimitate de către organismele de standardizare ale țărilor membre, iar pasul următor este de a-l edita și a-l publica în limbile engleză, franceză și germană;
  • Grupul de lucru se ocupă acum de revizuirea standardelor anterioare, cele referitoare la aviație și aeroporturi (EN 17483-2) și securitatea maritimă (EN 17483-3);

Bune practici în domeniul achizițiilor publice de servicii de securitate

  • Este o inițiativă a președintelui comitetului de lucru, d-na Li Jansson prin care se urmărește crearea cadrului pentru o abordare strategică a acestei probleme în dialogul cu autoritățile competente. D-na Janson a arătat că la nivelul țărilor reprezentate în CoESS există experiențe pozitive și a dat exemplul Norvegiei, care a fost preluat în mare măsură și în Suedia.
  • În continuare se vor colecta informații despre bune practici în acest domeniu de la organizațiile membre CoESS.

COVID-19 – bune practici, observații, solicitări (actuale și pe termen lung)

  • Rapoarte din partea asociațiilor naționale – au fost prezentate informări din partea organizațiilor membre CoESS din Estonia, Germania, Croația și România.
  • Ca o concluzie generală a acestor informări a rezultat că agenții de securitate, în pofida faptului că în toate țările s-au aflat în prima linie de risc de infectare cu COVID 19, ei nu au fost considerați lucrători în servicii critice și nu au primit prioritate pe listele de vaccinare;
  • De asemenea s-a concluzionat că este necesară o mai mare implicare a CoESS în promovarea recomandărilor din Cartea Albă dedicata COVID-19, publicată în octombrie 2020.