ARIS aduce problemele achizițiilor publice de securitate privată din România în atenția Comisiei Europene
Societățile de securitate privată membre ARIS participă, în această perioadă, la o consultare națională privind practicile din achizițiile publice de servicii de securitate privată. Consultarea face parte dintr-un proiect european de cercetare derulat de CoESS și UNI Europa, cu finanțarea Comisiei Europene, și are ca obiectiv furnizarea unor date concrete situatia licitatiilor publice din România pentru a fi valorificate în procesul de revizuire a cadrului european privind achizițiile publice derulat în prezent la nivelul Comisiei Europene.
La inițiativa ARIS, România este inclusă în această cercetare alături de Germania și Belgia.
Elementul central al consultării este modul în care accentul pus aproape exclusiv pe cel mai mic preț afectează atribuirea contractelor, condițiile de muncă și calitatea serviciilor prestate. Răspunsurile transmise de companii confirmă o realitate cunoscută în piață: în multe proceduri, criteriile de calitate fie nu sunt luate în considerare, fie au o pondere prea mică pentru a influența cu adevărat rezultatul atribuirii.
În sectorul securității private, această abordare produce efecte directe și grave. Serviciile de pază sunt intensive în forță de muncă, iar costurile principale ale contractului sunt reprezentate de salarii, contribuții, sporuri, instruire, echipare, coordonare operațională și control al calității. Atunci când contractele sunt atribuite la cel mai mic preț, presiunea se transferă inevitabil asupra acestor costuri.
Contractele subevaluate economic pot conduce la compromisuri în executarea serviciilor: subdimensionarea personalului, neexecutarea integrală a activităților contractate, reducerea supervizării și diminuarea controlului calității. Cu alte cuvinte, cel mai mic preț nu produce servicii mai eficiente, ci mai puțin sigure pentru beneficiarii publici.
Consultarea evidențiază și o altă problemă structurală: cerințele privind respectarea legislației muncii și a contractelor colective sunt, de multe ori, menționate rar sau doar formal. În mod similar, criteriile de atribuire bazate pe calitate sunt aplicate insuficient, iar atunci când apar în documentații, ele nu sunt întotdeauna construite astfel încât să asigure o diferențiere reală între furnizorii care pot presta servicii profesioniste și cei care concurează exclusiv prin preț și încalcă legislația muncii
În acest context, ARIS consideră că actualul mod de aplicare a legislației achizițiilor publice în România a contribuit la vicierea mediului de afaceri din sectorul securității private. Societățile care respectă legea, își plătesc corect angajații, achită contribuțiile, investesc în instruire și asigură management operațional real sunt puse în competiție cu operatori care formulează oferte imposibil de justificat în condiții de sustenabilitate economică și de conformitate legală
Această situație creează un risc sistemic: atunci când beneficiarii publici acceptă sau tolerează servicii furnizate la prețuri care nu acoperă costurile legale și operaționale, piața este împinsă către compromisuri, iar companiile responsabile sunt penalizate.
Un semnal important din consultare este acela că unele companii au ajuns să evite participarea la proceduri de achiziții publice atunci când bugetul estimat nu permite executarea contractului în condiții legale și la un nivel adecvat de calitate și rentabilitate economică. Această decizie este relevantă pentru starea pieței: când furnizorii serioși se retrag din competiție, achizițiile publice nu mai stimulează performanța, ci selecția celor dispuși să accepte riscuri juridice, sociale și operaționale.
Prin implicarea sa în CoESS și în dialogul social european, ARIS susține o schimbare de fond a modului în care sunt achiziționate serviciile de securitate privată. O primă direcție esențială este creșterea ponderii criteriilor de calitate în atribuirea contractelor. Pentru un sector în care calitatea depinde de oameni, instruire, stabilitate și capacitate operațională, CoESS susține ca aceste criterii să aibă o pondere majoritară, de cel puțin 60%.
Calitatea trebuie evaluată concret, nu doar formal. Ea trebuie să includă elemente precum experiența relevantă, pregătirea personalului, procedurile de recrutare și instruire, capacitatea de supervizare, planurile de continuitate, dotarea tehnică, sistemele de control intern, managementul riscurilor și respectarea legislației muncii. Î
O a doua direcție este obligativitatea verificării reale a respectării legislației muncii, a legislației sectoriale și, acolo unde este cazul, a contractelor colective de muncă. Aceste cerințe nu trebuie să fie simple declarații incluse în documentații, ci condiții efectiv controlate înainte și după atribuirea contractului.
A treia direcție este responsabilizarea beneficiarilor. Autoritățile contractante nu pot fi simple cumpărătoare pasive de servicii la cel mai mic preț. Ele trebuie să răspundă pentru modul în care construiesc bugetul, stabilesc criteriile de atribuire, verifică sustenabilitatea ofertelor și monitorizează executarea contractului. Dacă un contract este atribuit la un preț care nu permite respectarea legii, problema nu aparține exclusiv furnizorului, ci și autorității care a acceptat acel preț.
A patra direcție este consolidarea controlului pe durata executării contractului. ARIS susține necesitatea unor inspecții post-atribuire obligatorii și sistematice, nu doar verificări formale la momentul licitației. Respectarea numărului de posturi, a programului de lucru, a obligațiilor salariale, a condițiilor de muncă și a standardelor de calitate trebuie urmărită pe tot parcursul contractului.
Nu în ultimul rând, contractele publice trebuie să includă mecanisme funcționale de ajustare a prețului atunci când intervin creșteri ale costurilor legale, în special majorări ale salariului minim sau modificări ale obligațiilor fiscale și sociale. Un contract de securitate nu poate fi tratat ca un preț fix abstract, rupt de realitatea costurilor cu forța de muncă. Fără clauze de ajustare, contractele devin nesustenabile, iar presiunea se transferă asupra angajaților și asupra calității serviciilor.
Revizuirea Directivei privind achizițiile publice reprezintă, în acest context, o oportunitate majoră. La nivelul Uniunii Europene există deja o preocupare clară pentru creșterea rolului criteriilor de calitate, mai ales în sectoarele intensive în forță de muncă. Pentru securitatea privată, această schimbare este necesară nu doar pentru protejarea companiilor, ci și pentru protejarea lucrătorilor, a beneficiarilor publici și a interesului general.
ARIS va continua să susțină, în cadrul CoESS și în relația cu instituțiile europene, o reformă reală a achizițiilor publice de servicii de securitate. Obiectivul este clar: eliminarea practicilor care favorizează ofertele nesustenabile, protejarea concurenței loiale, responsabilizarea autorităților contractante și crearea unui cadru în care companiile corecte să nu mai fie dezavantajate de operatorii care concurează distructiv practicând așa numite „prețuri de ruinare” nesustenabile economic și legal.
Pentru România, această cercetare europeană este mai mult decât un exercițiu de consultare. Este un instrument prin care problemele concrete ale pieței românești pot fi transformate în argumente pentru schimbare legislativă și administrativă. ARIS își asumă acest rol și va continua să promoveze, la nivel național și european, un sistem de achiziții publice care să pună accent pe calitatea serviciilor și pe respectarea standardelor profesionale, nu doar pe cel mai mic preț.

