Pe data de 14 noiembrie 2025 Asociația Română a Industriei de Securitate (ARIS) a organizat Seminarul INTEL Next Generation – Resursa Umana în Securitatea Privată.
Deschidere
Cuvântul de deschidere a fost rostit de dl. Gabriel Badea, președintele Asociației Române a Industriei de Securitate (ARIS).
În discursul său, dl. Badea a subliniat importanța evenimentului, confirmată și prin participarea într-un număr mare a reprezentanților sectorului securității private, ai organizațiilor patronale și sindicale, ai Cadrului Național al Calificărilor și ai comunității militarilor în rezervă.
Ideea centrală a manifestării este necesitatea acordării unei atenții sporite oamenilor care lucrează în acest sector și care, de fapt, generează valoarea și performanța operativă și economică.
Dânsul a mai subliniat că, în contextul geopolitic actual și în cel al transformărilor tehnologice rapide, securitatea privată devine un pilon al rezilienței europene și un partener al instituțiilor de apărare și ordine publică.
În același timp, criza de personal și nevoia de competențe sporite, cu precădere în domeniul tehnic, determină necesitatea unui nou model de management al personalului. Și, din această perspectivă, comunitatea de afaceri din sectorul securității private va trebui să acorde mai multă atenție proiectelor din domeniul resurselor umane, cel puțin în egală măsură cu cele prin care sunt promovate interesele comerciale ale sectorului.
Proiectul INTEL NextGeneration, derulat în România de ARIS, analizează evoluția competențelor și a profesiilor din sector și propune o nouă paradigmă în abordarea recrutării și managementului personalului de securitate. Un rol important îl are și valorificarea experienței militarilor în viața civilă, marcată prin lansarea inițiativei „Restart Militar”.
Key Notes
În deschidere au mai luat cuvântul dl. Alexander Frank, director general adjunct al Confederației Europene a Serviciilor de Securitate (CoESS), dl. Bogdan Hossu, președintele Confederației Naționale Sindicală Cartel Alfa, Gl.Mr.Dr(r) Dan-Florin Grecu, președinte al Asociației Ofițerilor de Rezervă din România (AORR).
Vorbitorii au apreciat CoESS și ARIS pentru inițiativă si pentru preocuparea constantă pentru cei care lucrează efectiv, respectiv agenții de securitate.
În discursul său, dl. Frank a dat detalii despre Proiectul INTEL Next Generation, care se desfășoară în același timp în șase țări ale Uniunii Europene (UE), respectiv în Belgia, Croația, Germania, Italia, Olanda și România. De asemenea, domnia sa a punctat aspecte privind activitatea CoESS pentru reprezentarea sectorului securității private la nivel european.
Dl. Hossu a subliniat importanța dialogului social în asigurarea unui climat de muncă adecvat și în raport cu importanța socială a muncii personalului de securitate. În acest sens, a apreciat demersurile președintelui ARIS și succesul său în consacrarea legală a sectorului de negociere colectivă dedicat serviciilor de securitate privată.
Aceleași cuvinte de apreciere au fost exprimate și de dl. Gl.Mr.Dr. Dan-Florin Grecu, președintele AORR. Acesta, de asemenea, a apreciat inițiativa ” Restart Militar”, menită să valorifice sinergiile dintre mediul militar și sectorul serviciilor de securitate privată.
Prezentare Raport INTEL Next Generation – Corina Cimpoca și Mădălina Iorga (Mkor)
În România, proiectul este derulat de ARIS, membră a CoESS. Demersul sociologic a fost coordonat de MKOR, o societate specializată, și a constat într-un sondaj de opinie și organizarea unor focus-grupuri. Au participat peste 700 de angajați din 4 societăți de securitate, bărbați și femei, împărțiți pe 2 categorii de vârstă, 18-35 ani și 36-65 de ani.
Raportul a revelat mai multe concluzii valoroase, de interes pentru specialiștii din resurse umane care lucrează în sectorul serviciilor de securitate privată, și nu numai:
1. Salariul și stabilitatea sunt factorii dominanți în întregul ciclu profesional: angajare – retenție – plecare, salariul apare ca principal criteriu în toate cele trei decizii (55-68%).
2. Diferențele generaționale sunt semnificative și influențează motivația profesională. Tinerii (18–35 ani) caută dezvoltare profesională, trasee de carieră, poziții de conducere (65%) și sunt mai deschiși la digital learning (31% foarte deschiși). Cei peste 35 ani pun accent pe siguranță, stabilitate, relații clare de muncă și condiții de lucru. Percepția relevanței formării este mai bună la tineri (84% pozitiv), dar scade la +35 ani (72%).
3. Formarea profesională este percepută, în general, ca fiind formalistă și insuficient adaptată nevoilor reale ale jobului.
4. Stigmatizarea și lipsa recunoașterii sociale afectează imaginea profesiei și bunăstarea emoțională. Respondenții, în special femeile și angajații din posturi de control acces, semnalează lipsă de respect din partea publicului, confruntări frecvente, comportamente ostile, presiune emoțională crescută la locul de muncă.
Această dimensiune psiho-socială face parte din provocările majore ale personalului care lucrează în acest sector, în special pentru cei care sunt mai expuși la interferența cu publicul.
5. Există interes și potențial clar pentru competențe tehnologizate și trasee profesionale avansate.
Sectorul securității private are oportunitatea de a transforma „jobul de necesitate” într-o carieră profesională modernă, bazată pe competențe specializate.
Provocările Recrutării și Retenței Agenților de Securitate – Prezentare Cornelia Tudor (Human Market)
Prin comparație, și în completarea datelor din Raportul Intel, prezentarea susținută de doamna Cornelia Tudor (cu peste 15 ani de experiență în recrutare) a adus în atenția participanților aspecte rezultate din experiența de zi cu zi în activitatea de recrutare și în managementul personalului de securitate.
Astfel, și în opoziție cu percepția publică, doamna Tudor arată că ocupația de agent de securitate este totuși una foarte solicitantă. Presupune competențe și aptitudini complexe dar și un nivel ridicat de rezistență la efort. De asemenea, în multe situații, rutina zilnică, interacțiunea cu publicul și programul îndelungat de lucru (care presupune perioade lungi de stat în picioare și concentrare) sunt factori care amplifică stresul și efortul zilnic, la care un agent de securitate trebuie sa facă față.
În acest context, mulți dintre cei care intră pentru prima oară în acest domeniu sunt surprinși de nivelul ridicat al solicitărilor și abandonează foarte repede.
Din păcate, domeniul în mod natural nu oferă prea multe perspective de avansare în carieră, deci apelul la acest factor motivațional este limitat. Structura de conducere și management în serviciile de securitate este una foarte plată, cu puține poziții superioare ierarhic în raport cu numărul mare de angajați.
O altă problemă este cea a condițiilor și relațiilor de muncă. Agenții de securitate, în marea lor majoritate, sunt plătiți la nivelul salariului minim pe economie, ceea ce vine în contradicție cu efortul, răspunderea dar și importanța economică și socială a muncii lor. Mai mult decât atât, sunt numeroase cazuri când agenții sunt în situația de a lucra program prelungit fără să li se plătească ore suplimentare sau sunt obligați de circumstanțe personale sau de nevoia de bani să accepte relații de muncă nedeclarate sau parțial declarate și fiscalizate.
Atmosfera toxică de la locul de muncă, adică lipsa de respect, presiunile din partea clienților, a publicului, a șefilor sau chiar din partea colegilor este, de asemenea, un factor care contribuie la o rată ridicată a fluctuației în sector, care ajunge până la 60%.
Cu toate acestea, există abordări de management al resurselor umane care pot duce la creșterea retenției, respectiv scăderea fluctuației, până la un nivel acceptabil de până la 10%, așa cum s-a demonstrat în unele cazuri de succes. Printre aceste abordări, pot fi enumerate transparența în calculul salariilor, cursuri și programe de pregătire care să-i ajute să facă față mai bine provocărilor profesionale etc. De asemenea, comunicarea permanentă și adresarea promptă a problemelor ridicate de angajați este un factor care contribuie la retenție.
Panel de Discuții – Criza de personal și competențe – creșterea atractivității, îmbunătățirea retenției și dezvoltarea de noi competențe în sectorul securități private.
Panelul de discuții a fost moderat de dl. Constantin Iordache, managing-partner al unei companii de consultanță în securitate, cu o vastă experiență în domeniu. Din panel au făcut parte Corina Cimpoca și Mădălina Iorga (din partea Mkor – compania care a realizat activitatea de cercetare) precum și Cornelia Tudor, care conduce o agenție specializată în recrutarea personalului de securitate. În deschidere, dl. Iordache a apreciat ARIS pentru derularea programului INTEL, primul de acest gen în România și care și-a propus să studieze, prin metode științifice, problematica pieței muncii în sectorul securității private. Demersul este important pentru că redă perspectiva angajaților și, în același timp, dă ocazia profesioniștilor de resurse umane care lucrează în securitate să se exprime și să-și pună în valoare expertiza și experiența. În opinia dânsului ar fi ideal ca să existe un premiu OSPA care să recompenseze astfel de inițiative și să stimuleze continuarea unor astfel de demersuri.
În cadrul discuțiilor au fost subliniate și detaliate mai multe aspecte privind cercetarea INTEL, derulată în România.
Colectarea datelor care au fost analizate în raportul INTEL a fost un proces obiectiv fără influențe externe (de ex. a șefilor direcți). Agenții de securitate au dovedit o deschidere foarte mare, participarea fiind mai numeroasă decât s-a anticipat. Discuțiile din cadrul focus-grupurilor au fost foarte animate și revelatoare.
Monitorizarea, sondarea sistematică a opiniilor oamenilor și respectul reciproc pot fi bazele îmbunătățirii relațiilor dintre angajați și angajatori. Pe lângă salariu, care a fost indicat în raport ca fiind principalul factor de motivare, alte beneficii precum decontarea transportului, tichetele de masă dar și aprecierea din partea șefilor pot juca un rol important. De asemenea, s-a subliniat că șefii direcți, middle-management-ul, au un rol decisiv în retenția personalului de securitate, dar tot ei pot fi cauza imediată pentru creșterea fluctuației. Foarte importante sunt și programele de instruire și diverse forme de mentorat.
Nu în ultimul rând, derularea unor astfel de programe de sondare și cercetare la nivelul sectorului, derulate în mod sistematic și regulat, chiar în fiecare an, ar putea aduce și mai multe date care ar contribui la perfecționarea managementului personalului de securitate.
În ultima parte, a fost luat în discuție un alt aspect important, respectiv rolul dialogului social, în contextul unui nivel de sindicalizare foarte redus în sectorul securității private. Din punctul de vedere al d-lui Bogdan Hossu, președinte CNS Cartel Alfa, nivelul de sindicalizare ar putea să crească în contextul în care, conform noilor reglementări legale privind dialogul social, securitatea privată are acum propriul său sector de negociere colectivă și deci sunt premise pozitive, inclusiv pentru semnarea unui contract colectiv de muncă la nivel de sector, care ar putea să satisfacă interesele tuturor părților implicate.
De asemenea, au fost dezbătute și aspecte privind integrarea foștilor militari în industria de securitate, al căror aport pozitiv la procesul de profesionalizare a domeniului a fost foarte apreciat de către vorbitori.
În concluzie, s-a consemnat că acest seminar și proiectul Intel reprezintă un pas important pentru industria de securitate și astfel de demersuri trebuie să continue și să fie extinse. Totodată, a fost evidențiat rolul crucial pe care managerii de resurse umane îl au în serviciile de securitate și s-a apreciat că fiecare companie ar trebui să rezerve un loc în consiliul de conducere pentru managerul de resurse umane având în vedere rolul său crucial în performanța oricărei societăți furnizoare de servicii de securitate privată.
”Restart Militar”
Dl. Col (r) Dan Corlătescu a prezentat inițiativa ”Restart Militar”, o platformă a cărei misiune asumată este să faciliteze tranziția cadrelor militare în rezervă către sectorul privat, respectiv valorificarea valorilor (disciplină, integritate, onorabilitate) și a competențelor (management de criză, lucru în echipă, leadership), asimilate de-a lungul carierei militare, în domeniul securității private. Totodată, ”Restart Militar” și-a propus să valorizeze potențialul sinergiilor naturale între mediul militar și securitatea privată în proiecte de interes comun. ”Restart Militar” vizează: reconversie profesională, consiliere de carieră și branding personal, antreprenoriat / incubator, formare continuă (comunicare, leadership, tech) și suport psihologic / social, toate dedicate cadrelor militare în rezervă.
În panelul de discuții ”Restart Militar” au participat cadre militare în rezervă care au tranzitat către sectorul securității private și unde, în prezent, urmează un parcurs profesional de succes.
Dl. Cătălin Netcu, fost ofițer în forțe speciale, este actualmente Directorul Executiv al unei companii de securitate de top și, în același timp, un profesionist recunoscut în branșă, el fiind și președintele ASIS International – secția română (o organizație profesională care reunește profesioniști în domeniul securității de pe toate continentele). I s-au alăturat, în panel, d-nii Marius Ioniță (ofițer în rezervă și, în prezent, șef al unui centru de monitorizare și răspuns la alarme) dl. Marian Matei (subofițer în rezervă, actualmente administrator al unei firme de servicii). De asemenea, în panel a mai fost prezent dl. Doru Dragne, și el fost militar, reprezentând Comitetul Sectorial pentru Activități Administrative și Servicii Suport, o structură care face parte din Cadrul Național al Calificărilor.
Participanții au evocat propriile experiențe despre tranziția dificilă către sectorul privat (job-uri sub nivelul pregătirii, cursuri de calificare ș.a.), „resetarea” mentalității, recalibrarea așteptărilor, disponibilitatea pentru asimilarea unor noi competențe (e.g. management financiar) și adaptarea la realitățile muncii în sectorul privat.
S-a menționat și că o provocare majoră pentru ”Restart Militar” va fi echivalarea competențelor militare în sistemul civil, respectiv includerea ocupațiilor militare și în nomenclatorul civil, pe model european.
Demnă de menționat este și contribuția d-lui Dan Barna, cadru universitar, fost pro-rector al Academiei Naționale de Informații. Domnia sa a subliniat că militarii rezerviști pot fi cea mai valoroasă resursă pentru sectorul securității private, pentru că aceștia au deja o etică a muncii superioară, prin comparație cu alte domenii. Colaborarea și parteneriatul între părțile interesate sunt elemente cheie în obținerea unor rezultate pozitive în beneficiul tuturor. Totodată, domnia sa atras atenția asupra formalismului sistemelor de pregătire și calificare și a adăugat că orice certificare obținută în sistemul de învățământ sau în sistemul național al calificărilor trebuie să se traducă în cunoștințe aplicabile în practică. Dezvoltarea programelor post-universitare pentru dobândirea sau echivalarea de competențe poate să funcționeze în dublu sens dar, oricum, ele trebuie să fie croite astfel încât ocuparea absolvenților să fie integrală, fie în mediul civil sau în cel militar.
Recomandări și apel: cadrele militare să dea atenție procesului de tranziție încă dinaintea trecerii în rezervă (colaborare cu HR, asociații de rezerviști, ”Restart Militar”), informare și reconversie timpurie, chemare la sprijinirea platformei ”Restart Militar” pentru a transforma potențialul rezerviștilor într-o resursă prețioasă pentru societate.
The OSPAs
În continuarea seminarului a avut loc ceremonia de decernare a trofeelor OSPA România 2025, un program internațional care recunoaște și premiază performanțele extraordinare ale profesioniștilor din sectorul securității private.

