În perioada 23–25 martie 2026, ARIS a făcut parte din delegația CONPIROM care a participat la o serie de întâlniri cu europarlamentari, în cadrul cărora au fost dezbătute teme economice de actualitate.
Evenimentul a fost organizat de doamna Maria Grapini, membru al Parlamentului European și vicepreședinte al Comitetului pentru Piața Internă și Protecția Consumatorilor. La discuții au participat europarlamentarii Dan Barna, Gabriela Firea, Gheorghe Falcă, Ștefan Mușoiu, Nikola Minchev (Bulgaria) și Dirk Gotink (Olanda).
Relevanța acestei sesiuni a fost cu atât mai mare cu cât la dezbateri au fost prezenți și înalți oficiali europeni și reprezentanți ai statului român. Dintre aceștia, menționăm prezența doamnei Roxana Mînzatu, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene, și a doamnei Kerstin Jorna, director general al Comisiei Europene, Direcția Generală pentru Piața Internă, Industrie, Antreprenoriat și IMM-uri (DG GROW). Totodată, au avut intervenții relevante doamna Andreea Păstîrnac, ambasador al României în Regatul Belgiei, precum și domnul Ștefan Sima, ministru-consilier economic al Ambasadei României.
În cadrul acestei misiuni, delegația CONPIROM a reunit, alături de reprezentanții sectorului securității private, și reprezentanți ai sectoarelor cimentului, forestier și metalurgic, ceea ce a conferit discuțiilor un caracter economic amplu și intersectorial.
În acest context, ARIS, reprezentat prin prezența domnului, Alin Badea, Secretar-General ARIS, a prezentat pozițiile și prioritățile sectorului securității private, solicitând sprijinul parlamentarilor și al decidenților europeni în special cu privire la două direcții majore.
Prima direcție a vizat proiectul de revizuire a Directivei europene privind achizițiile publice.
În intervenția sa, ARIS a subliniat faptul că sectorul securității private furnizează servicii esențiale pentru protecția infrastructurilor critice și, în general, pentru menținerea ordinii de drept și a siguranței publice. Din această perspectivă, serviciile de securitate privată trebuie să corespundă celor mai înalte exigențe de calitate și să fie furnizate în strictă conformitate cu reglementările sectoriale aplicabile, precum și cu respectarea deplină a drepturilor legale ale angajaților.
Pornind de la aceste premise, ARIS a arătat că atribuirea contractelor de servicii de securitate exclusiv pe criteriul „prețului cel mai scăzut” nu este compatibilă cu menținerea unui nivel adecvat de calitate. Dimpotrivă, serviciile de securitate care nu respectă standardele de calitate și cerințele legale se pot transforma ele însele în vulnerabilități de securitate, cu potențialul de a genera pagube materiale și chiar pierderi de vieți omenești.
În continuare, ARIS a evidențiat că este deja demonstrat și de notorietate publică faptul că prețul nejustificat de mic al serviciilor de securitate este adesea consecința nerespectării obligațiilor privind plata contribuțiilor sociale pentru angajați, a muncii nedeclarate sau subdeclarate, precum și a evaziunii fiscale. În acest sens, au fost invocate inclusiv concluzii și constatări relevante la nivel european, inclusiv din rapoarte ELA.
Având în vedere aceste realități, ARIS susține că noul act normativ european privind achizițiile publice de servicii de securitate trebuie să conțină în mod explicit următoarele elemente-cheie:
a. contractele publice pentru furnizarea serviciilor de securitate să prevadă clar atribuirea pe baza criteriului „cea mai avantajoasă ofertă din punct de vedere tehnico-economic” (MEAT), în care ponderea criteriilor tehnice și de calitate să fie de minimum 60%;
b. directiva să includă instrucțiuni clare și neechivoce privind metodologiile de evaluare a elementelor tehnice și calitative pe baza cărora sunt atribuite contractele publice în domeniul securității private;
c. directiva să conțină referințe explicite la mecanismele de control, atât ex ante, cât și ex post, privind respectarea criteriilor de calitate pe întreaga durată de executare a contractului, respectiv pe întreg ciclul său de viață;
d. beneficiarii să fie responsabilizați în mod explicit pentru conformitatea serviciilor primite, atât în raport cu criteriile de calitate asumate, cât și cu prevederile legale relevante.
A doua direcție susținută de ARIS a privit rolul securității private în Strategia UE privind o Uniune a Pregătirii pentru Situații de Criză.
Pe acest palier, ARIS a arătat că transpunerea în practică a obiectivelor și direcțiilor strategice, în special a celor referitoare la adoptarea unor măsuri minime de reziliență și pregătire, precum și la cooperarea dintre sectorul public și cel privat, trebuie să ia în considerare în mod real potențialul și contribuția sectorului securității private.
Mai concret, sectorul securității private are un rol relevant în protecția entităților critice și a lanțurilor logistice și dispune de capacitatea de a contribui semnificativ la managementul situațiilor de criză și la limitarea consecințelor acestora. Din acest motiv, ARIS consideră că sectorul securității private trebuie integrat în mod explicit în arhitectura strategică de pregătire și reziliență.
În legătură cu acest subiect, ARIS a semnalat și faptul că, deși România a transpus în legislația națională Directiva privind reziliența entităților critice, acest act normativ rămâne, în prezent, lipsit de efecte practice, întrucât normele de aplicare nu au fost încă adoptate.
Această întârziere este cu atât mai problematică cu cât directiva face referire, între altele, la evaluarea riscurilor și amenințărilor, precum și la standardele de calitate pe care serviciile și măsurile de securitate trebuie să le atingă. În absența unui cadru de aplicare funcțional, expunerea la riscuri de perturbare gravă a unor funcțiuni vitale pentru societate rămâne ridicată.