Din dorința de a contribui și mai mult la tratarea problemelor industriei de securitate cu care se confruntă organizațiile membre, Confederația Europeană a Serviciilor de Securitate (CoESS) și-a propus să devină mai vizibilă și mai activă la nivel național acordând suport direct și activ demersurilor pe care acestea le întreprind pentru îmbunătățirea mediului de afaceri din acest domeniu.

În acest context, vineri 3 septembrie, a avut loc o întâlnire online între Președintele ARIS, dl. Gabriel Badea si Președintele CoESS dl. Vinz van Es. La întâlnire a participat d-na Cathrine Piana Director General CoESS și dl. Bogdan Buzdugan, secretar general ARIS.

Referitor la problemele discutate, Președintele ARIS a menționat în primul rând problema salariului minim pe economie care urmează sa fie mărit și în următorul an. Sectorul securității private, pe segmentul de pază este în mare măsură dominat de angajați încadrați pe salariul minim. Faptul că în ultimii 10 ani, salariul minim pe economie în România a fost majorat cu 300% doar prin decizii politice, fără nicio legătură cu economia reală și într-o totală lipsă de predictibilitate a creat probleme deosebite in acest domeniu. În primul rând, tarifele serviciilor de pază nu au putut ține pasul cu aceste măriri și inevitabil s-a produs o scădere a profitabilității și la desființarea de locuri de muncă plătite la nivelul salariului minim. Mai mult decât atât, creșterea abruptă a salariului minim în ultimii ani a fost de natură să influențeze creșterea nivelului muncii nedeclarate și parțial declarate.

Pe de alta parte nivelul mare de taxare a muncii în Romania (43%) creează premise pentru neplata contribuțiilor, uneori din cauze economice obiective, mai ales în contextul pandemic actual, dar în același timp duce și la dezvoltarea unor mecanisme de fraudare intenționată și în acest context a fost amintit fenomenul firmelor de tip Phoenix.

O altă problemă discutată s-a referit la cadrul legislativ specific sectorului și la modul inconsistent de aplicare și impunere  a legii securității private, care ar fi trebuit să fie capabil într-o măsură mai mare să prevină ilegalitățile din acest sector

De asemenea dl. Bogdan Buzdugan a vorbit despre activitatea Comitetului Sectorial pentru ocupațiile din sectorul securității private și despre rolul important al acestei structuri pentru profesionalizarea sectorului securității private.

Ca răspuns, președintele CoESS a arătat ca organizația se va implica mai activ în problema muncii nedeclarate și va ridica inclusiv aspectele semnalate din România în cadrul platformei dedicate acestei probleme la nivelul Comisiei Europene. De asemenea această problemă va fi ridicată de către reprezentanții CoESS și în Comitetul de Dialog Social al Comisiei Europene și va fi discutată și cu parterul social din acest comitet, respectiv Confederația sindicală europeană din servicii UNI Europa.

În legătură cu legislația, având în vedere că securitatea privată e reglementată la nivel național, CoESS va reflecta la posibilitatea unor viitoare demersuri pe lângă guvernul României în sensul creșterii eficienței autorităților de reglementare în aplicarea consistentă și egală a cadrului de reglementare astfel încât societățile de pază, care respectă legea, să se bucure de un mediu de afaceri corect și lipsit de ilegalități.

În concluzie, președintele CoESS a arătat că astfel de consultări „unu-la-unu” vor deveni un mod de lucru al CoESS în viitor și speră ca astfel să crească relevanța structurilor asociative naționale și să le facă mai atractive pentru operatorii corecți care activează în sectorul securității private.

Confederația Europeană a Serviciilor de Securitate (CoESS) este o organizație patronală care reprezintă sectorul securității private la nivel european. CoESS este partenerul de dialog social al Comisiei Europene pe probleme de securitate privată și în această calitate participă la discuțiile privind acte normative europene, standarde și politici care privesc sectorul nostru la nivelul Uniunii Europene. CoESS grupează asociații și organizații patronale ale sectorului securității private din 28 de țări europene.

În România reprezentantul CoESS este Asociația Română pentru Industria de Securitate – ARIS, cea mai veche organizație profesională și patronală a industriei de securitate românești, care în curând va sărbători 20 de ani de la înființare.

Dl. Vinz van Es a fost ales președinte CoESS în anul 2020 înlocuindu-l în această calitate pe dl. Marc Pissens, care condus organizația timp de 18 ani.

În 22 și 23 iunie, reprezentanții CoESS au participat la un workshop online care a explorat soluții de colaborare între inspectoratele teritoriale de muncă și partenerii sociali la nivelul UE/EEA pentru combaterea acestui adevărat flagel care bântuie fără încetare economia europeană. Workshopul a adunat împreună un număr de 41 de participanți din 22 de țări ale spațiului economic european, reprezentând inspectoratele de muncă, ministerele de profil, parteneri sociali la nivel european și național, dar și reprezentanți ai Eurofund, Organizația Internațională a Muncii, Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă, ai Comisiei Europene și ai Autorității Europene pentru Muncă (ELA).

Participanții s-au concentrat pe trei direcții principale:

• Stabilirea unei colaborări strategice la diferite niveluri;
• Construirea de parteneriate pe baza riscurilor comune identificate;
• Implementarea, gestionare și monitorizarea măsurilor comune de descurajare și prevenție.

Colaborarea între inspectoratele de muncă și partenerii sociali

• Colaborarea dintre partenerii sociali și inspectoratele de muncă se construiește pe baza interesului comun de a promova o piață a muncii corectă și funcțională. Măsurile politicii de combatere a muncii nedeclarate pot fi îmbunătățite pe baza experienței combinate și a puterii de investigație a inspectoratelor de muncă și a informațiilor directe de la lucrători și angajatori prin intermediul partenerilor sociali.
• Cooperarea dintre inspectorate și partenerii sociali ia forme variate, cum ar fi organismele tripartite, acordurile de parteneriat, dar și schimburile informale sau ad-hoc din cadrul diverselor întâlniri. Toate formele de cooperare sunt importante, pentru că ele stabilesc angajamentul și încrederea la nivel strategic și de management și permit contactele și comunicările la nivel operațional.
• Una dintre principalele provocări o reprezintă lipsa capacității sau a resurselor pentru colaborare, atât la parteneri cât și la inspectorate. În plus, stabilirea unei cooperări efective este adesea un proces de durată. Susținerea politică poate întări colaborarea, dar și capacitatea financiară, prin forme instituționalizate sau organisme dedicate.
• Încrederea este unul dintre motoarele cele mai importante ale cooperării. Totuși, adesea are nevoie de timp pentru a se instala și poate fi un subiect de sine stătător în dezvoltarea agendei de cooperare. Pentru a stabili obiective comune, un element cheie îl reprezintă conversațiile deschise și regulate, respectând misiunea și sarcinile fiecăruia și recunoscând valoarea complementară a combaterii muncii nedeclarate din ambele perspective. Mai mult, o cooperare încă de la creionarea primelor variante legislative poate ajuta la construirea încrederii.
• Mai mult participarea partenerilor sociali în consiliile și în comitetele de lucru ale inspectoratelor de muncă poate duce la o putere de decizie egală din partea tuturor factorilor interesați. De exemplu, în Irlanda, membri reprezentând interesele angajatorilor și angajaților fac parte din consiliul director al Workplace Relations Commission.

Construcția inițiativelor de cooperare bazate pe descoperirea în comun a riscurilor referitoare la munca nedeclarată

• Eforturile de combatere a muncii nedeclarate trebuie să se bazeze pe o evaluare comună a riscurilor legate de aceasta. Un instrument important este partajarea informațiilor între inspectoratele de muncă și partenerii sociali. Partenerii sociali au o expertiză specifică și un acces direct la lucrători și angajatori. În multe țări, partenerii sociali furnizează inspectoratelor informații referitoare la cazuri suspecte de muncă nedeclarată sau dirijează spre acestea plângerile.
• În schimb, unele inspectorate, cum ar fi cele din Belgia, partajează rezultatele inspecțiilor cu partenerii sociali. În alte țări, de exemplu în Danemarca sau Slovacia, inspectoratele nu pot dezvălui ce au găsit în urma inspecțiilor din motive de protecție a datelor, chiar dacă primesc informații din partea partenerilor sociali. Pentru a depăși această provocare, partenerii trebuie să hotărască ce informații pot fi partajate și să se concentreze pe îngrijorările comune sau pe expertiza locală, dacă nu li se permite să schimbe între ele un anumit tip de informație.
• Evaluarea riscurilor comune poate fi dezvoltată prin intermediul înțelegerilor care rezultă din întâlnirile periodice pentru a discuta despre riscuri și soluții. De exemplu, în Finlanda, acordurile de colaborare se bazează pe o analiză a riscurilor pe termen lung. În Suedia, un nou grup de consultări cu partenerii sociali a fost format pentru a discuta preocupările comune la nivel național și cum pot fi ele abordate pe plan local.
• Partenerii sociali și inspectoratele de muncă pot de asemenea să învețe fiecare din abordările celuilalt. De exemplu, Constructiv, o organizație belgiană de susținere a angajaților și angajatorilor din construcții, a dezvoltat o bază de date bazată pe anumite semnale de alarmă (cum ar fi schimbări subite ale forței de muncă sau folosirea intensivă a forței de muncă temporare) și contactează muncitorii în mod proactiv.

Implementarea unor măsuri comune de descurajare

• O măsură comună de descurajare în interiorul UE/EEA pentru descurajarea muncii nedeclarate o reprezintă inspecțiile direcționate, iar unele inspecții sunt declanșate în urma informațiilor venite de la partenerii sociali. Partenerii sociali monitorizează și implementarea acordurilor colective și reglementările privind securitatea și sănătatea la locul de muncă. În majoritatea țărilor, totuși, mandatul partenerilor sociali de s impune respectarea legilor este chiar mai restrâns decât cel al inspectoratelor. De aceea este nevoie de o bună colaborare pentru ca inspectoratele de muncă să poată continua acțiunile partenerilor sociali cu propriile inspecții și să impună sancțiuni acolo unde e cazul.
• Există câteva exemple de inspecții comune ale inspectoratelor cu partenerii sociali, de exemplu în Grecia, Islanda și Italia. În Islanda, informațiile furnizate de partenerii sociali pot conduce la o inspecție comună, care este pregătită printr-o ședință pentru stabilirea obiectivele acestei inspecții. În Italia, inspectoratele de muncă și partenerii sociali fac inspecții în conformitate cu un protocol care le definește atribuțiile și îndatoririle. În Slovacia, Lituania și Islanda inspectoratul de muncă cooperează ci partenerii sociali care-și fac propriile lor inspecții. De exemplu, în Lituania, un sindicat are inspectori care pot impune sancțiuni.
• O altă măsură comună de descurajare este utilizarea unor carduri de identitate purtate de muncitori la locul de muncă. Cardurile de identitate, utilizate în Belgia, Islanda, Finlanda, Norvegia și Suedia, ajută partenerii sociali și inspectoratele de muncă să recunoască muncitorii, de exemplu în urmărirea lanțului de angajare și în descoperirea muncii nedeclarate. De exemplu, în Norvegia, cardurile de identificare în construcții și în serviciile de curățenie, eliberate de inspectoratele de muncă, sunt obligatorii pentru toți angajații și pot fi transmise electronic către angajatori.

Implementarea măsurilor comune de prevenție

• Măsurile de prevenție, cum ar fi campaniile de conștientizare pentru angajați și angajatori, îmbunătățesc nivelul de înțelegere al beneficiilor muncii declarate. Există mai puține exemple de colaborare între partenerii sociali și inspectoratele de muncă în zona de prevenire, deși unele practici bune încep dă dea roade.
• Un exemplu proeminent sunt campaniile în cadrul cărora inspectoratele și partenerii sociali colaborează pentru crearea de conținut și distribuția materialelor. De exemplu, în Grecia și Polonia, campaniile se concentrează pe drepturile lucrătorilor și pe pericolele generate de munca nedeclarată. În Grecia, partenerii sociali și inspectorii de muncă vizitează anumite școli pentru a educa elevii referitor la declararea muncii în cadrul angajărilor sezoniere.
• În anumite țări, ca Cipru și Slovacia, inspectoratele de muncă și partenerii sociali organizează cursuri pentru declararea muncii. De exemplu, în Cipru este implementat un curs comun online pentru educarea și formarea partenerilor sociali și a inspectorilor.
• O evaluare comună a riscurilor, rezultatele inspecțiilor anterioare și perspectiva partenerilor sociali ajută la dezvoltarea măsurilor de prevenție. Aici, combinarea măsurilor de descurajare cu cele de prevenție poate fi luată în considerare în privința rolurilor din cadrul colaborării, aplicându-se de exemplu în cazul inspecțiilor combinate cu sfaturi și ghidare din partea partenerilor sociali către angajați și angajatori.

Recomandări la nivel național și european pentru construcția abordărilor de succes în privința cooperării

• Este necesară o abordare holistică pentru a crea și implementa măsuri de descurajare și prevenție printr-o cooperare între partenerii sociali și inspectoratele de muncă. Legislațiile naționale pot întări colaborarea cu partenerii sociali și pot furniza liniile directoare referitoare la responsabilitățile specifice ale fiecărei părți implicate.
• În mod curent, sunt puține măsuri implementate la nivelul statelor membre. Totuși, partenerii sociali de nivel european și Platforma au potențialul de a dezvolta măsuri bazate pe perspectiva partenerilor sociali. Totuși, mandatele partenerilor sociali diferă în fiecare țară. Pentru a stabili măsuri transfrontaliere, mandatul partenerilor sociali din diferite țări trebuie să fie cunoscut reciproc. De exemplu, rolul partenerilor sociali în inspecții într-o anumită țară trebuie luat în considerare atunci când au loc inspecții comune într-o altă țară.
• Mai mult, pentru multe inspectorate și parteneri sociali lipsiți de resurse, proiectele pe fonduri europene pot fi instrumentale în dezvoltarea cooperării, mai ales cea transfrontalieră. Acesta este un apel pentru o susținere mai atentă și mai puternică pentru asemenea colaborări transfrontaliere între inspectoratele de muncă și partenerii sociali.
• ELA poate furniza suportul pentru cooperare, concentrându-se pe dezvoltarea unor instrumente standardizate de cooperare, cum ar fi șabloane pentru acordurile de cooperare, metode de evaluare comună a riscurilor sau măsuri comune de descurajare, dar și în privința diseminării rezultatelor colaborării cu partenerii sociali.

Workshopul a fost o parte integrantă a unui mai larg proces comun de dezvoltare a membrilor Platformei și a observatorilor și a asigurat oportunități pentru dialog și colaborare. Informațiile rezultate în urma acestui atelier de lucru vor fi adunate într-un instrument de lucru, un plan de măsuri de urmărit și o serie de instrumente de lucru. Documentele și prezentările din cadrul workshopului vor fi încărcate pe spațiul colaborativ al platformei.

CoESS este reprezentat în România de Asociația Română pentru Industria de Securitate – ARIS.

Ziua de 24 iulie a fost aleasă pentru a celebra și a aduce un omagiu la nivel internațional agenților de securitate. Deși au fost recunoscuți în multe țări ca fiind lucrători importanți, acest lucru nu s-a întâmplat încă în toate țările membre ale Uniunii Europene. Pentru al doilea al pandemiei COVID-19, agenții de securitate privată au asigurat un serviciu esențial pentru cetățenii UE și pentru afaceri! În această zi specială, a unui an la fel de special, Confederația Europeană a Serviciilor de Securitate (CoESS) face un apel la liderii politici din toată Uniunea Europeană să transforme recunoașterea lucrătorilor din securitatea privată în măsuri concrete!

CoESS solicită trei măsuri concrete: 1) practici corecte pentru achiziții și contractare; 2) reglementări sectoriale care să impulsioneze calitatea serviciilor; și 3) o cooperare activă între public și privat.

Ca și în crizele precedente, încă de la început, agenții de securitate privată au demonstrat în tăcere cât de importanți sunt. Au fost acolo unde trebuia pentru a susține autoritățile publice, afacerile și cetățenii din toată Europa să treacă în siguranță prin pandemia COVID-19. Ei sunt adesea o forță de muncă nevăzută de peste 2 milioane de agenți de securitate în toată Europa, prezentă în viețile de zilnice ale oamenilor pentru a-i ajuta.

Protejarea oamenilor, a proprietății și infrastructurii în permanență (24/7) este misiunea lor, pe vreme bună, dar și pe timp de criză. În timpul crizei COVID-19 ei au continuat să protejeze infrastructura critică, cu ar fi facilitățile de producție și distribuție a energiei, lanțuri de aprovizionare vitale, dar și multe afaceri private, în timp ce majoritatea celorlalți angajați erau blocați în case, lucrând de la distanță. Ei au avut grijă să păzească birourile goale, să protejeze accesul în spitale și case de bătrâni, să gestioneze accesul vizitatorilor și să implementeze măsurile de securitate în magazine, Horeca și să transporte bani și obiecte de valoare. Acum că economia europeană se redeschide, ei continuă să supravegheze măsurile de prevenire și control în spațiile publice și să asigure securitatea în centrele de vaccinare.

În cea de-a treia criză într-o scurtă perioadă, după valul de atacuri teroriste în spațiile publice europene și cea a valului migrator, autoritățile și publicul larg realizează din ce în ce mai mult cât de crucial este suportul lor pentru societate, atât în crizele de securitate cât și de sănătate. Este foarte bine că această recunoaștere vine acum. Dar industria de securitate și oamenii ei au nevoie de mai mult decât vorbe.

În această zi foarte specială, în numele celor peste 2 milioane de agenți de securitate din Europa (din care 1,6 sunt în UE), CoESS solicită trei semne puternice ale recunoașterii:

1. Achizitorii din domeniul public și privat trebuie să înceteze subminarea calității condițiilor de muncă și să adopte bunele practici de achiziție și contractare.
2. Guvernele naționale trebuie să lucreze la o reglementare sectorială modernă a industriei de securitate privată, care să amelioreze calitatea, siguranța, respectarea regulilor și încrederea în sectorul nostru.
3. Autoritățile publice trebuie să se angajeze pe calea creării unui cadru eficient pentru Continuumul de Securitate.

Agenții de securitate sunt la post pentru noi toți, în flux continuu, 24 de ore pe zi și 7 zile pe săptămână, în fiecare zi! Haideți să ne arătăm și noi susținerea pentru ei!

Comunicatul CoESS cu prilejul acestei zile festive pentru agenții de securitate îl puteți citi aici.

Confederația Europeană a Serviciilor de Securitate (CoESS) acționează ca voce a securității private la nivel European reprezentând 23 de asociații naționale, dintre care 17 din state membre ale Uniunii Europene, 45.000 de companii de securitate privată, peste 2 milioane de profesioniști din industria de securitate, care produc o cifră de afaceri de peste 40 de miliarde de euro.

În România, CoESS este reprezentată de către Asociația Română pentru Industria de Securitate (ARIS).

În data de 3 iunie a avut loc întâlnirea Comitetului pentru Pază (Working Committee Guarding) din cadrul Confederației Europene a Serviciilor de Securitate (CoESS).

Reuniunea s-a desfășurat în mediul online și la ea au participat reprezentanți ai asociațiilor profesionale ale sectorului securității private din Belgia, Croația, Germania, Estonia, Elveția, România, Spania, Suedia și Turcia.

La întâlnire a participat și d-na Catherine Piana – Director General CoESS precum și dl. Alexander Frank – Director pentru Afaceri Europene al CoESS

Din partea Romaniei a participat dl. Gabriel Badea reprezentând Asociația Română pentru Industria de Securitate (ARIS) organizație membră a CoESS.

În deschidere a fost prezentat noul Președinte al Comitetului, în persoana doamnei  Li Jansson,  director adjunct,  ALMEGA – SÄKERHETSFÖRETAGEN, asociația suedeză a securității private.

În continuare Alexaner Frank, director CoESS pentru relația cu Comisia Europeană a prezentat stadiul unor proiecte și inițiative de interes pentru CoESS la nivelul Uniunii Europene:

• Directiva Europeană privind Reziliența Entităților Critice:
  • Este un proiect de directivă care urmează să înlocuiască actuala Directivă pentru Infrastructuri Critice (2008/114)
  • CoESS s-a angajat din aprilie 2021 într-o campanie de promovare a unor amendamente la proiectul de Directivă, atat în Consiliu cât și în Parlamentul UE.
  • Amendamentele CoESS vizează impunerea unui standard de calitate mai înalt pentru serviciile de securitate furnizate entităților critice și aceste amendamente au fost transmise raportorilor din Parlamentul Uniunii Europene.
• Peropunerea UE de reglementare în domeniul Inteligenței Artificiale:
  • Au fost prezentate principalele prevederi ale documentului și au fost solicitate observații și comentarii din partea asociațiilor membre, urmând ca acestea să constituie baza pentru un document de poziție al CoESS în raport cu reglementarea folosirii tehnologiilor ce conțin Inteligență Artificială în UE.
  • Până în prezent, conform analizei CoESS, documentul european ar putea impune o serie de limitări care pot impacta și sectorul securității private după cum urmează:
    • Posibila restricționare a utilizării sistemelor de identificare biometrică în spații publice;
    • Posibila atragere a răspunderii companiilor de securitate care folosesc tehnologie ce incorporează IA pentru neconformare la rigorile cadrului de reglementare;
    • Condițiile în care este atrasă răspunderea nu sunt suficient de clare și suscită interpretări;
    • Costuri suplimentare pentru implementarea mecanismelor de supervizare umane impuse de reglementare entităților care folosesc tehnologie ce incorporează IA;
    • Pe de altă parte documentul UE omite să impună condiții de competență și calificare pentru personalul care ar urma să exercite supervizarea tehnologiilor ce incorporează IA, ceea ce ar putea face aceste mecanisme inefective.
• Standardul european pentru securitatea spațiilor de parcare a autovehiculelor de transport marfa (TIR):
  • Standarudul se află în lucru la Comisia Europeană;
  • CoESS a inițiat un dialog cu Directoratul pentru Transporturi (DG Move) în cadrul Grupului de Experți organizat la nivelul Comisiei.
    • În acest context au fost admise amendamentele CoESS prin care se impune ca personalul de pază al parcărilor să fie calificat și autorizat/licențiat pentru activități de securitate.
    • De asemenea, CoESS a făcut cunoscut Comisiei că va părăsi Grupul de Experți și va protesta public în cazul în care operatorii parcărilor vor insista pentru flexibilizarea acestei prevederi în sensul că standardul va permite totuși ca în paza parcărilor să fie implicat și personal necalificat sau prin cumul de funcții.
• Agenda Europeană Antiteroristă:
  • Documentul a fost publicat în decembrie 2020 și fixează linii directoare de acțiune în principal pentru creșterea rezilienței față de amenințarea teroristă la nivelul societății în cadrul UE, combaterea radicalizării și creșterea nivelului de securitate al spațiilor publice.
  • În aprilie 2021, reprezentanții CoESS s-au întâlnit cu Unitatea Antiteroristă din cadrul Directoratului pentru Afaceri Interne (DG Home). Cu aceasta ocazie CoESS și-a făcut cunoscută poziția și a transmis observațiile și recomandările referitoare la implicarea securității private în creșterea nivelului de siguranță a spațiilor publice.
    • Astfel, CoESS recomandă ca măsurile de securitate pentru spații publice să fie angajate dupa efectuarea evaluărilor de risc și pe baza unor planuri de securitate riguros întocmite. De asemenea, trebuie creat un cadru clar de cooperare între structurile publice și dispozitivele de securitate privată angrenate în protectia zonelor publice (security continuum), care să cuprindă linii de comunicare și transfer de informații în timp real precum și linii de comandă și raportare. Nu în ultimul rând, selecția operatorilor de securitate privată angrenați în misiuni publice trebuie să se facă exclusiv pe criteriul calității serviciului furnizat. În acest sens trebuie selectați doar acei operatori cu o bună reputație, care pot face dovada că pot asigura dotarea și o pregătire teoretică și practică adecvată pentru agenții de securitate angrenați în astfel de misiuni.
• Reglementarea UE pentru utilizarea dronelor:
  • Regulamentul a intrat în vigoare în decembrie 2020;
  • În prezent Comisia Europeană intenționează să adopte a doua ediție a Strategiei în domeniul Dronelor (Drone Strategy 2.0) prin care ar urma să se elimine o serie de obstacole de natură legală, tehnică și administrativă în privința utilizării dronelor;
  • În acest context CoESS a organizat în Aprilie 2021 un workshop dedicat dronelor la care au participat și reprezentanți ai Comisiei Europene.
  • CoESS își va face cunoscută poziția față de noua Strategie Europeană în domeniul Dronelor până la sfârșitul acestui sezon (vara 2021);

• CoESS intenționează să abordeze în cadrul Comitetului UE de Lucru Sectorial pentru Dialog Social problema incluziunii persoanelor cu dizabilități în relație cu securitatea privată. În acest sens CoESS are în vedere următoarele direcții:
  • Stimularea unei abordări favorabile diversității și incluziunii persoanelor cu dizabilități la nivelul industriei securității private;
  • Creșterea accesibilității locurilor de muncă din acest domeniu pentru persoanele cu dizabilități;
  • Instruirea agenților de securitate pentru a oferi suport persoanelor cu dizabilități, inclusiv în mijloacele de transport în comun.
  • Colectarea de informații și bune practici de la organizațiile membre CoESS în domeniul incluziunii și asistenței persoanelor cu dizabilități.

Informare asupra stadiului inițiativelor CoESS:

Prezentarea a fost susținută de d-na Catherine Piana – Director General CoESS după cum urmează:

• Activitatea în domeniul Standardizării:
• Standardul pentru serviciile de securitate care protejează infrastructuri critice, EN 17483-1, a fost aprobat în unanimitate de către organismele de standardizare ale țărilor membre, iar pasul următor este de a-l edita și a-l publica în limbile engleză, franceză și germană;
• Grupul de lucru se ocupă acum de revizuirea standardelor anterioare, cele referitoare la aviație și aeroporturi (EN 17483-2) și securitatea maritimă (EN 17483-3);

Bune practici în domeniul achizițiilor publice de servicii de securitate

• Este o inițiativă a președintelui comitetului de lucru, d-na Li Jansson prin care se urmărește crearea cadrului pentru o abordare strategică a acestei probleme în dialogul cu autoritățile competente. D-na Janson a arătat că la nivelul țărilor reprezentate în CoESS există experiențe pozitive și a dat exemplul Norvegiei, care a fost preluat în mare măsură și în Suedia.
• În continuare se vor colecta informații despre bune practici în acest domeniu de la organizațiile membre CoESS.

COVID-19 – bune practici, observații, solicitări (actuale și pe termen lung)

• Rapoarte din partea asociațiilor naționale – au fost prezentate informări din partea organizațiilor membre CoESS din Estonia, Germania, Croația și România.
• Ca o concluzie generală a acestor informări a rezultat că agenții de securitate, în pofida faptului că în toate țările s-au aflat în prima linie de risc de infectare cu COVID 19, ei nu au fost considerați lucrători în servicii critice și nu au primit prioritate pe listele de vaccinare;
• De asemenea s-a concluzionat că este necesară o mai mare implicare a CoESS în promovarea recomandărilor din Cartea Albă dedicata COVID-19, publicată în octombrie 2020.

Asociația Română pentru Industria de Securitate – ARIS  sponsor al Galei OSPA România, ediția 2021.

ARIS și-a facut cunoscută intenția de a susține ediția  a șasea a de acum tradiționalului eveniment premium al securității private din România.

Este prima oara când Gala Ziua Securității Private – OSPA România are printre sponsori o organizație profesională și patronală.

În același timp, dacă avem în vedere istoria, dar și prezentul acestei organizații, nu se poate spune că este ceva neașteptat.

ARIS este prima organizație profesională a industriei de securitate din România și se pregătește pentru sărbătorirea a douăzeci de ani de existență.

Începuturile sale sunt legate de vremuri tulburi în care securitatea privată era o prezență exotică într-o economie „de tranziție” și într-o societate care încă mai căuta „luminița de la capatul tunelului” dincolo de lămpașele minerilor. Dar chiar de atunci, în acele timpuri de incertitudini, căutări și convulsii sociale și politice, ARIS s-a manifestat fără echivoc ca o organizație patronală adeptă și susținătoare a principiilor economiei de piață liberă. Chiar de atunci, de la început, ARIS și-a asumat un rol de far călăuzitor al sectorului securității private către profesionalism și onorabilitate.

În contextul în care la nivelul întregii societăți aveau loc mutații revoluționare la nivel economic, dar și tehnologic, și expertiza în domeniul securității venea în cel mai fericit caz pe filiera fostei miliții și a pazei contractuale, ARIS a realizat că pentru a progresa și a ține pasul cu noile vremuri securitatea privată din România trebuie să se conecteze la comunitatea profesională internațională.

Astfel că la mai puțin de doi ani de la înființare, ARIS stabilea legături de colaborare cu Institutul Internațional al Securității Private, devenit apoi Institutul de Securitate (The Security Institute), din Marea Britanie. Împreună cu această prestigioasă instituție, ARIS a organizat prima Conferință Internațională de Securitate în România în anul 2005 și apoi primul curs profesional în Managementul Securității Private, recunoscut pe plan internațional.

Legaturile cu mediul profesional din Marea Britanie s-au lărgit în anul 2009, când ARIS a semnat un acord de înțelegere și colaborare cu The International Professional Security Association (IPSA). În afară de această remarcabilă deschidere de orizonturi, cele două asociații au colaborat și colaborează în Comitetul Tehnic CEN 439 destinat elaborării standardului ISO dedicat serviciilor de securitate precum și în cadrul Comitetului de Lucru al Confederației Europene a Serviciilor de Securitate (CoESS) pentru Securitate în domeniul Maritim și Portuar.

ARIS este o organizație cu state vechi în COESS, fiind membră a acestei confederații patronale europene a sectorului securității private încă din anul 2006, fiind în același timp singura reprezentantă a României în această organizație care este partenerul de dialog social al Comisiei Europene în privința problemelor industriei de securitate la nivel comunitar.

ARIS este un membru apreciat și respectat în CoESS în special datorită contribuțiilor sale deosebite. Astfel, organizația noastră a coordonat elaborarea și a redactat rapoartele finale pentru două „cărți albe” adoptate de CoESS în domenii de mare relevanță pentru industria securității private, respectiv cadrul de reglementare al securității private la nivel european (2013) și mediul concurențial al securității private în țările Uniunii Europene (2021).

Din poziția de membru CoESS, ARIS a devenit un factor catalizator al mișcării patronale din domeniul securității private reușind în anul 2009 ca împreună cu ARTS și PSS să fondeze Federația Serviciilor de Securitate (FSS) din România, o voce unică și cea mai puternică a sectorului securității private românești.

Pe lângă prezența sa proeminentă la nivel continental, ARIS este foarte activă la nivel regional unde militează pentru susținerea unor proiecte de colaborare zonală.

Astfel din anul 2011, ARIS face parte din proiectul regional pentru Consolidarea Dialogului Social în Industria Securității Private alături de organizațiile profesionale din Slovenia, Bulgaria, Croația, Serbia și Macedonia de Nord.

De asemenea, în perioada 2015-2018, împreună cu asociațiile reprezentative din Macedonia de Nord, Croația, Slovenia și Norvegia, a participat la elaborarea unui proiect, în cadrul programului european Erasmus, pentru crearea unui program de perfecționare online a lucrătorilor din industria de securitate, pe trei niveluri de pregătire, vizând îmbunătățirea competențelor în trei zone foarte importante, care sunt în general omise de programele obișnuite de calificare sau perfecționare din industrie:

• Competențe de comunicare;
• Cunoștințe despre drepturile omului;
• Managementul stresului.

În cadrul aceleiași mișcări de colaborare regională se înscrie un acord la fel de important, cel de colaborare cu ACSP din Ucraina, semnat în 2019. ACSP – Asociația Profesioniștilor din Securitatea Corporatistă din Ucraina are ca obiectiv să contribuie la crearea, dezvoltarea și structurarea pieței securității corporatiste în Ucraina inclusiv in privința cadrului legal, dar si a bunelor practici și bunei guvernanțe. În cadrul acestei colaborări, în 2019, președintele ARIS a fost invitat de onoare la Conferința de Securitate Corporatistă organizată la Kiev, iar dl. Viktor Panchak a reprezentat ACSP, respectiv industria securității private din Ucraina, în cadrul Conferinței Regionale, organizată la București cu ocazia Zilei Securității Private în Romania în luna noiembrie a aceluiași an.

Astfel de contacte bilaterale la vârf între organizații profesionale sunt o fundație, o piatră de temelie pentru dezvoltarea pe mai departe a schimburilor și relațiilor de afaceri în domeniul securității private între profesioniștii si companiile din țările noastre.

Aceasta deschidere internațională și extraordinara reputație de care se bucură ARIS este confirmată și de succesul extraordinar de care se bucura conferințele internaționale pe teme de securitate organizate în ultimii 5 ani de ARIS la București cu ocazia galelor Ziua Securității Private – OSPA România.

Temele dezbătute, invitații de mare prestigiu au transformat Bucureștiul, cel puțin în perioada conferințelor ARIS, într-un adevărat hub al securității private la nivel regional și chiar European. Reamintim că la aceste conferințe au participat d-na Catherine Piana, Director Executiv al CoESS, dl. Eduardo Cobas, Vicepreședinte al CoESS, dl. Godfried Hendriks, Președinte al ASIS International la momentul vizitei, dl. Martin Harvey, Președinte al Euralarm, dar și președinți, directori executivi și secretari generali ai unor organizații patronale și profesionale europene: Verica Mileska Stefanovska, Sanja Kermetcieva – Macedonia de Nord, Alen Javorovici – Croația, Runar Karlsen – Norvegia.

ARIS s-a implicat încă de la început în programul OSPA România, ajuns în acest an la cea de a șasea ediție, având laureați și finaliști printre angajații firmelor membre, sponsori, dar și o contribuție foarte importantă la organizarea fiecărei gale.

Președintele ARIS, domnul Gabriel Badea a declarat referitor la inițiativa de sponsorizare a Galei OSPA România 2021:

„În cei 20 de ani de existență, ARIS s-a poziționat neabătut pe calea susținerii profesionalismului și apărării bunei reputații a breslei securității private. Mai avem mult de lucru, dar nu ne vom opri până când industria noastră nu va deveni într-adevăr un reper al moralității și al onorabilității profesionale în societatea românească, și nici atunci…”

CEN TC 439 a aprobat în unanimitate standardul serviciile de securitate fizică pentru Infrastructuri Critice

EN17483-1

Pornind de la realitatea că beneficiarii serviciilor de securitate, inclusiv deținătorii de infrastructuri critice au o abordare centrată pe preț fără să acorde importanța cuvenită calității serviciilor de securitate, la inițiativa Confederației Europene a Serviciilor de Securitate (CoESS) și a asociației de pentru standardizare din Austria, în urmă cu mai bine de 5 ani la nivelul Organizației Europene pentru Standardizare (CEN) s-a constituit comitetul tehnic TC 439, având ca obiectiv crearea unui standard unitar privind  calitatea în domeniul serviciilor de securitate fizică.

Comitetul este prezidat de Catherine Piana, director general CoESS, recent realeasă pentru încă un mandat de 3 ani.

Achiziționarea serviciilor de securitate doar pe criteriul costului nu este o practică recomandabilă pentru protecția niciunui fel de obiectiv economic, cu atât mai mult o astfel de abordare poate avea consecințe deosebit de grave atunci când este vorba despre infrastructuri critice, respectiv acele active, mijloace fixe, sisteme fizice sau virtuale, de a căror existență și integritate depind realizarea unor funcțiuni critice ale societății.

În acest context, încă de la început, activitatea Comitetului Tehnic (CEN TC 439) a avut ca prioritate capitolul standardizării calității serviciilor de securitate pentru infrastructuri critice, un efort colectiv la care și-au adus aportul atât CoESS cât și cele 26 de organizații membre.

Astfel că în aceste zile, membrii comitetului tehnic al CEN pentru servicii de securitate privată (CEN TC 439) au adus în forma finala și au adoptat în unanimitate  Standardul European pentru serviciile de securitate fizică în infrastructuri critice EN17483-1.

Acest standard – care reprezintă un pas crucial pentru susținerea unei abordări bazate pe calitate în procedurile de achiziții publice de servicii de securitate – definește criterii de calitate pentru următoarele elemente care au legătura directă cu performanța respectivelor servicii:

• Structura de organizare a furnizorului de servicii de securitate;
• Capacitatea de administrare a contractelor a furnizorului de servicii de securitate;
• Capabilitatea personalului de securitate;
• Organizarea și livrarea serviciului.

Directoarea Generală a CoESS, doamna Catherine Piana,  este foarte satisfăcută de munca depusă în cadrul comitetului și îndeamnă la o promovare efectivă a standardului de către toți factorii interesați:

„Adoptarea în unanimitate a standardului EN 17483-1 subliniază înalta calitatea a acestuia și aprecierea de care se bucură în rândul factorilor interesați”.

În continuare doamna Piana speră ca în curând companiile de securitate care lucrează în infrastructuri critice să se poată certifica pentru conformitatea la acest nou standard, iar această certificare să fie acceptată și recunoscută de deținătorii de infrastructuri critice pentru a căror protecție sunt contractate serviciile de securitate.

La rândul său, CoESS a solicitat în mod explicit în recenta sa luare de poziție referitoare la propunerea Comisiei Europene de Directivă privind Reziliența Entităților Critice, ca certificarea conformității la EN17483-1 să fie un criteriu esențial în selecția furnizorilor de servicii de securitate privată pentru infrastructurile critice.

În acest scop, în opinia CoESS, noua directiva europeană trebuie să impună un control de calitate efectiv și eficient pentru serviciile de securitate privată pentru infrastructuri critice, bazat pe utilizarea si conformarea la standardul sus menționat.

CoESS este reprezentat în România de Asociația Română pentru Industria de Securitate – ARIS.

O serie de titluri senzaționaliste inducea în opinia publică ideea că Inteligența Artificială, a cărei utilizare în industria de securitate are mulți adepți datorită potențialelor beneficii ce le-ar putea aduce, ar fi fost interzisă în Uniunea Europeană. Din fericire știrea nu este reală sau, așa cum spunea Mark Twain despre zvonurile privind moartea sa, știrea a fost în mare măsură exagerată.

Într-adevăr, în urmă cu o săptămână, Comisia Europeană a publicat o propunere de reglementare a inteligenței artificiale.

Propunerea de reglementare a Comisiei Europene se referă la punerea pe piață, punerea în funcțiune și utilizarea inteligenței artificiale. Documentul nu impune un moratoriu total în privința utilizării tehnologiei de recunoaștere facială, dar stabilește o serie de restricții majore.

Restricții în utilizarea tehnologiilor de recunoaștere facială

La articolul 5 al propunerii sunt stabilite o serie de restricții în utilizarea inteligenței artificiale, care includ utilizarea sistemelor biometrice de identificare de la distanță în timp real în spații publice în scopul aplicării legilor, cu excepția cazurilor în care acest lucru este necesar pentru:

• Căutarea victimelor unor acte criminale;
• Prevenirea unor amenințări specifice și iminente la adresa securității fizice a persoanelor;
• Detectarea, localizarea, identificarea sau acuzarea unor persoane suspectate de acte criminale.

În fiecare caz în parte va fi necesară obținerea unei autorizații speciale acordată de o autoritate competentă, cu excepția situațiilor justificate de o stare de urgență.

Definirea „inteligenței artificiale de mare risc”

Articolul 6 al propunerii de act normativ prezintă o listă a „tehnologiilor pe bază de inteligență artificială de mare risc” care ar putea fi extinsă pe viitor de către Comisie. Această listă include:

• Sistemele de inteligență artificială care pot fi utilizate în calitate de componente de securitate ale unor produse, de exemplu produse folosite în contextul Regulamentului 300/2008 referitor la reglementările comune din domeniul securității aviației civile și din reglementarea europeană a dronelor;
• Alte sisteme independente de inteligență artificială cu implicații asupra unor drepturi fundamentale, cum ar fi identificarea biometrică de la distanță, în timp real sau post-factum, dar și diferite instrumente de inteligență artificială utilizate în aplicarea legii.

Pentru folosirea inteligenței artificiale de mare risc vor exista reguli stricte. Se va permite utilizarea în Uniunea Europeană doar a tehnologiilor pe baza inteligenței artificiale de mare risc care au fost supuse unei evaluări de conformitate. Este posibil ca aceasta să fie inițial o auto-evaluare, urmată de un control al autorităților.

Reguli pentru utilizarea „inteligenței artificiale de mare risc”

• Stabilirea unui sistem de management al riscului (art. 6);
• Criterii de calitate pentru training, validare și testare a seturilor de date (art. 10);
• Capabilități de înregistrare într-un jurnal pentru asigurarea trasabilității (art. 12);
• Prevederi referitoare la transparență (art. 13);
• Asigurarea unui control uman (art. 14);
• Prevederi referitoare la robustețe și la securitatea cibernetică (art. 15);
• Alte obligații pentru utilizatorii sistemelor de mare risc (art. 29), inclusiv asigurarea în cazul utilizării inteligenței artificiale de mare risc și a datelor generate conform scopului și utilizării declarate, dar și prevederi referitoare la jurnalul de logare și de transparență.

Confederația Europeană a Serviciilor de Securitate (CoESS) a participat în prima parte a anului 2020 la consultările organizate pe această temă la Bruxelles și și-a făcut publică poziția printr-un material publicat în prima parte a lunii iunie 2020.

ARIS este singura asociație profesională din România membră a CoESS.

În cazul în care aveți propuneri și sugestii, vă rugăm să ni le trimiteți  pe adresa office@arisonline.ro. Propunerile dumneavoastră pertinente pot înaintate Comisiei Europene prin intermediul CoESS.

Propunerea Comisiei Europene poate fi găsită aici.

Poziția publicată de CoESS în iulie 2020, o găsiți aici.

Participând la dezbaterile din Comitetul pentru Dialog Social organizat sub egida Comisiei Europene, Asociația Română pentru Industria de Securitate – ARIS a emis următorul punct de vedere în legătură cu proiectul de directivă europeană referitoare la salariul minim pe economie.

Acest punct de vedere îl prezentăm în cele ce urmează:

Intervenția statului în fixarea unui salariu minim în sectorul privat nu este nici binevenită și nici de dorit. Salariile trebuie determinate numai pe baza criteriilor obiective legate de productivitate și eficiență, corelate cu mecanismele unei piețe libere și ale dialogului social și nu prin intervenția statului în economie. Amestecul statului în acest proces este dăunător din punct de vedere economic și împiedică dezvoltarea naturală, sustenabilă și evoluția organică a dialogului între partenerii sociali.

SOLUTIA UNUI SINGUR SALARIU MINIM APLICABIL TUTUROR FARA DISCERNAMANT ESTE GRESITA!

Regiunile de dezvoltare, sectoarele industriale la nivelul Uniunii Europene, pot avea niveluri diferite de dezvoltare și eficiența economica, iar aceste diferențe se accentuează în perioadele de criză. În astfel de situații sunt sectoare care prosperă, iar altele care sunt drastic afectate, așa cum se vede și în aceste momente, când efectele economice și sociale ale crizei COVID se resimt diferit la nivel de țară, regiune de dezvoltare economică și sector economic.

În aceste condiții, stabilirea unui nivel unic al salariului minim, aplicabil și pentru regiuni dezvoltate economic și pentru industriile profitabile, în care oricum angajații sunt plătiți cu mult peste nivelul minim, este un exercițiu complet inutil. În același timp, pentru regiunile mai puțin dezvoltate și sectoarele aflate în criză, în dificultate, o asemenea impunere se este o povară suplimentară, care se adaugă peste dificultățile deja existente. În aceste regiuni sau sectoare cu probleme, salariul minim impus generează o creștere artificială a costurilor de producție și astfel poate determina chiar falimentul și închiderea unor firme, în special  IMM-uri, cu capacitate de restructurare redusă, care nu pot să susțină din resurse proprii creșterea acestor costuri, iar clienții lor nu acceptă să plătească mai mult pentru aceleași servicii sau produse și deci vor renunța la ele parțial sau total. În mod evident, prin închiderea acestor IMM-uri o mulțime de locuri de muncă vor fi desființate.

Deci, fixarea unui salariu minim în aceste condiții va afecta tocmai categoriile de angajați cei mai prost plătiți, angajați pe care se presupune că ar fi trebuit să-i ajute!

Comisia Europeană, în opinia noastră, nu ar trebui să încurajeze guvernele naționale în adoptarea unei soluții unice la nivel statal, adică un salariu minim unic, aplicat tuturor regiunilor și sectoarelor, indiferent de situație și condiții specifice. În schimb, fixarea mai multor niveluri de salariu minim, în funcție de condițiile specifice fiecărui sector și fiecărei regiuni, poate fi o abordare sustenabilă. Dar chiar și în acest caz, dialogul sectorial între partenerii sociali trebuie să rămână principalul mecanism de fixare a salariului minim la nivel sectorial și regional și nu intervenția statului!

Evaluarea impactului social și economic al măririi nivelului salariului minim este o obligație legală și o  necesitate!

În România, în conformitate cu Legea 24/2000 orice act normativ, inclusiv deciziile guvernului privind salariul minim pe economie, trebuie sa fie fundamentat inclusiv cu studii de impact economic și social. În realitate acest prevederile acestui act normativ nu sunt respectate.

Chiar Comisia Europeană ar trebui să încurajeze statele membre să realizeze o evaluare a impactului economic și social al creșterii salariului minim, înainte de luarea unei decizii.

Această analiză de impact ar trebui să determine dacă o creștere a salariului minim nu ar avea efecte negative, cum ar fi:

• Desființări de locuri de muncă și închiderea unor afaceri, în special la nivelul IMM-urilor;
• Externalizarea și exportul de joburi în alte zone cu salarii mai mici, eventual fără un salariu minim reglementat;
• O creștere a nivelului muncii nedeclarate sau parțial declarate (la negru și la gri);
• Reducerea oportunităților de a intra pe piața muncii pentru cei tineri, cei lipsiți de experiență și cei mai puțin calificați;
• Creșterea inflației și a prețurilor la produsele de bază.

Guvernele ar trebui să ia în considerare măsuri specifice pentru diminuarea acestor posibile efecte negative ori de câte ori se decide majorarea salariului minim.

Există cu adevărat criterii obiective pentru majorarea salariului minim?

În opinia noastră, efectele negative ale salariului minim menționate mai sus pot apărea chiar și atunci când creșterea salariului minim este făcută pe baza unor așa-numite „criterii obiective”, așa cum recomandă Comisia Europeană, pentru că:

• Este dificil să se identifice niște criterii obiective care, indiferent de context, să determine întotdeauna doar creșterea salariilor. Altfel, guvernele ar trebui să admită și posibilitatea unei ajustări în jos a salariului minim rezultat prin utilizarea acestor criterii.
• Probabilitatea de a găsi niște criterii obiective capabile să răspundă mutațiilor impredictibile ale mediului economic în timp real este foarte mică. Și de aici apare riscul major de a fixa niște salarii minime inadecvate bazate pe situații și stări de fapt depășite sau care nu se materializează, acest lucru conducând la dezechilibre economice majore.
  • De exemplu, la sfârșitul anului 2019, salariul minim în România a fost ajustat pe baza unor previziuni de creștere economică care s-au dovedit false datorită crizei generate de pandemia COVID-19. În aceste condiții afacerile din sectoarele afectate de criză au trebuit să se lupte atât cu o scădere a cererii, datorată efectelor crizei, cât și cu o creștere a costurilor de producție, determinată de creșterea salariului minim. În 2020, Guvernul României a revenit la formula arbitrară de creștere a salariului minim, în pofida predicțiilor economice negative și opoziției unanime a mediului privat, respectiv a Confederațiilor Patronale.
• Nici criteriile recomandate de Comisia Europeană nu au nicio legătură cu economia reală de unde totuși trebuie sa vină resursele pentru plata salariilor.
  • În opinia noastră, folosirea unor criterii cum ar fi „puterea de cumpărare” sau „nivelul mediu al salariului brut”, ca referință pentru fixarea salariului minim, sunt greșite. Într-o piață liberă, salariile angajaților ar trebui ajustate numai pe baza rezultatului muncii lor și a valorii efective a muncii pe care o prestează, nu pe baza nevoilor subiective ale fiecăruia sau conform stilului său de viată și nici în funcție de salariile mai mici sau mai mari determinate de piață din alte sectoare economice.

Numai salariul minim pe economie nu poate preveni sărăcia!

Comisia Europeană și guvernele naționale nu trebuie să privească salariul minim ca pe un instrument de politici sociale și nu trebuie să folosească „redistribuirea” banilor din sectorul privat pentru a lupta contra sărăciei, pentru că așa cum s-a văzut nu vor obține rezultatul scontat, ba din contră.

Statul ar trebui să se concentreze, pe mijloace proprii de prevenire și luptă împotriva inegalităților sociale și mai ales să facă tot ceea ce este necesar pentru a determina o creștere sănătoasă, naturală și sustenabilă a economiei și implicit a salariilor.

În locul creșterii salariului minim, pe seama sectorului privat, statul ar trebui sa facă politici sociale cu propriile resurse. În acest sens Statul ar putea avea în vedere măsuri ca de exemplu:

• O reducere drastică sau chiar eliminarea taxelor și contribuțiilor pentru salariile mici;
• Un angajament real și nu simulat de combatere a muncii nedeclarate și parțial declarate.
• Subvenționarea mobilității și accesului la locuri de muncă în țară a persoanelor din zone slab dezvoltate;
• Încurajarea prin reduceri de taxe a investițiilor în zone defavorizate.

Cazul particular al industriei de securitate privată

În cazul sectorului securității private, în cele mai multe dintre țările Uniunii Europene, angajații sunt plătiți la nivelul salariului minim sau foarte aproape de acesta. Pe de altă parte, se constată că majoritatea contractelor pentru serviciile de securitate privată sunt acordate pe criteriile prețului cel mai mic și acesta este unul dintre motivele pentru care nivelul salariilor angajaților din acest sector este la un nivel atât de scăzut în pofida importanței sociale a serviciilor de securitate privată.

Prin creșterea constantă a nivelului obligatoriu al salariului minim, cresc în același timp și costurile serviciilor de securitate, influențând în mod direct și cererea pentru asemenea servicii. Cu alte cuvinte, volumul vânzărilor de servicii de securitate va scădea pe măsură ce ele vor deveni din ce în ce mai scumpe și, în consecință, din ce în ce mai multe locuri de muncă din acest sector vor dispărea și ele. Deci încă o confirmare că salariul minim îi lovește exact pe cei care ar trebui să-i ajute.

Sigur, tendința de înlocuire a posturilor de pază, mai devreme sau mai târziu, prin introducerea unor noi tehnologii și soluții de securitate este prezentă. Dar în realitate, mulți clienți ai serviciilor de securitate, mai ales IMM-uri, atunci când nu vor mai fi capabili să plătească serviciile de securitate, nu vor avea resurse nici pentru a investi în tehnologia de securitate, ceea ce va duce și la o deteriorare a climatului de ordine și siguranță publică.

În concluzie, în cazul particular al sectorului securității private, creșterea arbitrară a salariului minim va avea cel mai probabil efectul accelerării înlocuirii și desființării locurilor de muncă, dar și al reducerii volumului de servicii prestate cu efecte negative atât în ceea ce privește companiile cât și a angajaților din acest sector.

În cazul industriei de securitate pe lângă măsurile mai sus amintite este necesar să se diminueze drastic ponderea criteriului „cel mai mic preț” în adjudecarea contractelor publice de servicii și soluții de securitate. Fără o astfel de măsură, salariile din acest sector nu vor putea crește în mod real și sustenabil peste limita salariului minim.

Așteptăm și poziția dumneavoastră referitoare la acest subiect în cadrul comentariilor pe care le veți posta.

Asociația Română pentru Industria de Securitate – ARIS