Ziua de 24 iulie a fost aleasă pentru a celebra și a aduce un omagiu la nivel internațional agenților de securitate. Deși au fost recunoscuți în multe țări ca fiind lucrători importanți, acest lucru nu s-a întâmplat încă în toate țările membre ale Uniunii Europene. Pentru al doilea al pandemiei COVID-19, agenții de securitate privată au asigurat un serviciu esențial pentru cetățenii UE și pentru afaceri! În această zi specială, a unui an la fel de special, Confederația Europeană a Serviciilor de Securitate (CoESS) face un apel la liderii politici din toată Uniunea Europeană să transforme recunoașterea lucrătorilor din securitatea privată în măsuri concrete!

CoESS solicită trei măsuri concrete: 1) practici corecte pentru achiziții și contractare; 2) reglementări sectoriale care să impulsioneze calitatea serviciilor; și 3) o cooperare activă între public și privat.

Ca și în crizele precedente, încă de la început, agenții de securitate privată au demonstrat în tăcere cât de importanți sunt. Au fost acolo unde trebuia pentru a susține autoritățile publice, afacerile și cetățenii din toată Europa să treacă în siguranță prin pandemia COVID-19. Ei sunt adesea o forță de muncă nevăzută de peste 2 milioane de agenți de securitate în toată Europa, prezentă în viețile de zilnice ale oamenilor pentru a-i ajuta.

Protejarea oamenilor, a proprietății și infrastructurii în permanență (24/7) este misiunea lor, pe vreme bună, dar și pe timp de criză. În timpul crizei COVID-19 ei au continuat să protejeze infrastructura critică, cu ar fi facilitățile de producție și distribuție a energiei, lanțuri de aprovizionare vitale, dar și multe afaceri private, în timp ce majoritatea celorlalți angajați erau blocați în case, lucrând de la distanță. Ei au avut grijă să păzească birourile goale, să protejeze accesul în spitale și case de bătrâni, să gestioneze accesul vizitatorilor și să implementeze măsurile de securitate în magazine, Horeca și să transporte bani și obiecte de valoare. Acum că economia europeană se redeschide, ei continuă să supravegheze măsurile de prevenire și control în spațiile publice și să asigure securitatea în centrele de vaccinare.

În cea de-a treia criză într-o scurtă perioadă, după valul de atacuri teroriste în spațiile publice europene și cea a valului migrator, autoritățile și publicul larg realizează din ce în ce mai mult cât de crucial este suportul lor pentru societate, atât în crizele de securitate cât și de sănătate. Este foarte bine că această recunoaștere vine acum. Dar industria de securitate și oamenii ei au nevoie de mai mult decât vorbe.

În această zi foarte specială, în numele celor peste 2 milioane de agenți de securitate din Europa (din care 1,6 sunt în UE), CoESS solicită trei semne puternice ale recunoașterii:

1. Achizitorii din domeniul public și privat trebuie să înceteze subminarea calității condițiilor de muncă și să adopte bunele practici de achiziție și contractare.
2. Guvernele naționale trebuie să lucreze la o reglementare sectorială modernă a industriei de securitate privată, care să amelioreze calitatea, siguranța, respectarea regulilor și încrederea în sectorul nostru.
3. Autoritățile publice trebuie să se angajeze pe calea creării unui cadru eficient pentru Continuumul de Securitate.

Agenții de securitate sunt la post pentru noi toți, în flux continuu, 24 de ore pe zi și 7 zile pe săptămână, în fiecare zi! Haideți să ne arătăm și noi susținerea pentru ei!

Comunicatul CoESS cu prilejul acestei zile festive pentru agenții de securitate îl puteți citi aici.

Confederația Europeană a Serviciilor de Securitate (CoESS) acționează ca voce a securității private la nivel European reprezentând 23 de asociații naționale, dintre care 17 din state membre ale Uniunii Europene, 45.000 de companii de securitate privată, peste 2 milioane de profesioniști din industria de securitate, care produc o cifră de afaceri de peste 40 de miliarde de euro.

În România, CoESS este reprezentată de către Asociația Română pentru Industria de Securitate (ARIS).

În data de 3 iunie a avut loc întâlnirea Comitetului pentru Pază (Working Committee Guarding) din cadrul Confederației Europene a Serviciilor de Securitate (CoESS).

Reuniunea s-a desfășurat în mediul online și la ea au participat reprezentanți ai asociațiilor profesionale ale sectorului securității private din Belgia, Croația, Germania, Estonia, Elveția, România, Spania, Suedia și Turcia.

La întâlnire a participat și d-na Catherine Piana – Director General CoESS precum și dl. Alexander Frank – Director pentru Afaceri Europene al CoESS

Din partea Romaniei a participat dl. Gabriel Badea reprezentând Asociația Română pentru Industria de Securitate (ARIS) organizație membră a CoESS.

În deschidere a fost prezentat noul Președinte al Comitetului, în persoana doamnei  Li Jansson,  director adjunct,  ALMEGA – SÄKERHETSFÖRETAGEN, asociația suedeză a securității private.

În continuare Alexaner Frank, director CoESS pentru relația cu Comisia Europeană a prezentat stadiul unor proiecte și inițiative de interes pentru CoESS la nivelul Uniunii Europene:

• Directiva Europeană privind Reziliența Entităților Critice:
  • Este un proiect de directivă care urmează să înlocuiască actuala Directivă pentru Infrastructuri Critice (2008/114)
  • CoESS s-a angajat din aprilie 2021 într-o campanie de promovare a unor amendamente la proiectul de Directivă, atat în Consiliu cât și în Parlamentul UE.
  • Amendamentele CoESS vizează impunerea unui standard de calitate mai înalt pentru serviciile de securitate furnizate entităților critice și aceste amendamente au fost transmise raportorilor din Parlamentul Uniunii Europene.
• Peropunerea UE de reglementare în domeniul Inteligenței Artificiale:
  • Au fost prezentate principalele prevederi ale documentului și au fost solicitate observații și comentarii din partea asociațiilor membre, urmând ca acestea să constituie baza pentru un document de poziție al CoESS în raport cu reglementarea folosirii tehnologiilor ce conțin Inteligență Artificială în UE.
  • Până în prezent, conform analizei CoESS, documentul european ar putea impune o serie de limitări care pot impacta și sectorul securității private după cum urmează:
    • Posibila restricționare a utilizării sistemelor de identificare biometrică în spații publice;
    • Posibila atragere a răspunderii companiilor de securitate care folosesc tehnologie ce incorporează IA pentru neconformare la rigorile cadrului de reglementare;
    • Condițiile în care este atrasă răspunderea nu sunt suficient de clare și suscită interpretări;
    • Costuri suplimentare pentru implementarea mecanismelor de supervizare umane impuse de reglementare entităților care folosesc tehnologie ce incorporează IA;
    • Pe de altă parte documentul UE omite să impună condiții de competență și calificare pentru personalul care ar urma să exercite supervizarea tehnologiilor ce incorporează IA, ceea ce ar putea face aceste mecanisme inefective.
• Standardul european pentru securitatea spațiilor de parcare a autovehiculelor de transport marfa (TIR):
  • Standarudul se află în lucru la Comisia Europeană;
  • CoESS a inițiat un dialog cu Directoratul pentru Transporturi (DG Move) în cadrul Grupului de Experți organizat la nivelul Comisiei.
    • În acest context au fost admise amendamentele CoESS prin care se impune ca personalul de pază al parcărilor să fie calificat și autorizat/licențiat pentru activități de securitate.
    • De asemenea, CoESS a făcut cunoscut Comisiei că va părăsi Grupul de Experți și va protesta public în cazul în care operatorii parcărilor vor insista pentru flexibilizarea acestei prevederi în sensul că standardul va permite totuși ca în paza parcărilor să fie implicat și personal necalificat sau prin cumul de funcții.
• Agenda Europeană Antiteroristă:
  • Documentul a fost publicat în decembrie 2020 și fixează linii directoare de acțiune în principal pentru creșterea rezilienței față de amenințarea teroristă la nivelul societății în cadrul UE, combaterea radicalizării și creșterea nivelului de securitate al spațiilor publice.
  • În aprilie 2021, reprezentanții CoESS s-au întâlnit cu Unitatea Antiteroristă din cadrul Directoratului pentru Afaceri Interne (DG Home). Cu aceasta ocazie CoESS și-a făcut cunoscută poziția și a transmis observațiile și recomandările referitoare la implicarea securității private în creșterea nivelului de siguranță a spațiilor publice.
    • Astfel, CoESS recomandă ca măsurile de securitate pentru spații publice să fie angajate dupa efectuarea evaluărilor de risc și pe baza unor planuri de securitate riguros întocmite. De asemenea, trebuie creat un cadru clar de cooperare între structurile publice și dispozitivele de securitate privată angrenate în protectia zonelor publice (security continuum), care să cuprindă linii de comunicare și transfer de informații în timp real precum și linii de comandă și raportare. Nu în ultimul rând, selecția operatorilor de securitate privată angrenați în misiuni publice trebuie să se facă exclusiv pe criteriul calității serviciului furnizat. În acest sens trebuie selectați doar acei operatori cu o bună reputație, care pot face dovada că pot asigura dotarea și o pregătire teoretică și practică adecvată pentru agenții de securitate angrenați în astfel de misiuni.
• Reglementarea UE pentru utilizarea dronelor:
  • Regulamentul a intrat în vigoare în decembrie 2020;
  • În prezent Comisia Europeană intenționează să adopte a doua ediție a Strategiei în domeniul Dronelor (Drone Strategy 2.0) prin care ar urma să se elimine o serie de obstacole de natură legală, tehnică și administrativă în privința utilizării dronelor;
  • În acest context CoESS a organizat în Aprilie 2021 un workshop dedicat dronelor la care au participat și reprezentanți ai Comisiei Europene.
  • CoESS își va face cunoscută poziția față de noua Strategie Europeană în domeniul Dronelor până la sfârșitul acestui sezon (vara 2021);

• CoESS intenționează să abordeze în cadrul Comitetului UE de Lucru Sectorial pentru Dialog Social problema incluziunii persoanelor cu dizabilități în relație cu securitatea privată. În acest sens CoESS are în vedere următoarele direcții:
  • Stimularea unei abordări favorabile diversității și incluziunii persoanelor cu dizabilități la nivelul industriei securității private;
  • Creșterea accesibilității locurilor de muncă din acest domeniu pentru persoanele cu dizabilități;
  • Instruirea agenților de securitate pentru a oferi suport persoanelor cu dizabilități, inclusiv în mijloacele de transport în comun.
  • Colectarea de informații și bune practici de la organizațiile membre CoESS în domeniul incluziunii și asistenței persoanelor cu dizabilități.

Informare asupra stadiului inițiativelor CoESS:

Prezentarea a fost susținută de d-na Catherine Piana – Director General CoESS după cum urmează:

• Activitatea în domeniul Standardizării:
• Standardul pentru serviciile de securitate care protejează infrastructuri critice, EN 17483-1, a fost aprobat în unanimitate de către organismele de standardizare ale țărilor membre, iar pasul următor este de a-l edita și a-l publica în limbile engleză, franceză și germană;
• Grupul de lucru se ocupă acum de revizuirea standardelor anterioare, cele referitoare la aviație și aeroporturi (EN 17483-2) și securitatea maritimă (EN 17483-3);

Bune practici în domeniul achizițiilor publice de servicii de securitate

• Este o inițiativă a președintelui comitetului de lucru, d-na Li Jansson prin care se urmărește crearea cadrului pentru o abordare strategică a acestei probleme în dialogul cu autoritățile competente. D-na Janson a arătat că la nivelul țărilor reprezentate în CoESS există experiențe pozitive și a dat exemplul Norvegiei, care a fost preluat în mare măsură și în Suedia.
• În continuare se vor colecta informații despre bune practici în acest domeniu de la organizațiile membre CoESS.

COVID-19 – bune practici, observații, solicitări (actuale și pe termen lung)

• Rapoarte din partea asociațiilor naționale – au fost prezentate informări din partea organizațiilor membre CoESS din Estonia, Germania, Croația și România.
• Ca o concluzie generală a acestor informări a rezultat că agenții de securitate, în pofida faptului că în toate țările s-au aflat în prima linie de risc de infectare cu COVID 19, ei nu au fost considerați lucrători în servicii critice și nu au primit prioritate pe listele de vaccinare;
• De asemenea s-a concluzionat că este necesară o mai mare implicare a CoESS în promovarea recomandărilor din Cartea Albă dedicata COVID-19, publicată în octombrie 2020.

Asociația Română pentru Industria de Securitate – ARIS  sponsor al Galei OSPA România, ediția 2021.

ARIS și-a facut cunoscută intenția de a susține ediția  a șasea a de acum tradiționalului eveniment premium al securității private din România.

Este prima oara când Gala Ziua Securității Private – OSPA România are printre sponsori o organizație profesională și patronală.

În același timp, dacă avem în vedere istoria, dar și prezentul acestei organizații, nu se poate spune că este ceva neașteptat.

ARIS este prima organizație profesională a industriei de securitate din România și se pregătește pentru sărbătorirea a douăzeci de ani de existență.

Începuturile sale sunt legate de vremuri tulburi în care securitatea privată era o prezență exotică într-o economie „de tranziție” și într-o societate care încă mai căuta „luminița de la capatul tunelului” dincolo de lămpașele minerilor. Dar chiar de atunci, în acele timpuri de incertitudini, căutări și convulsii sociale și politice, ARIS s-a manifestat fără echivoc ca o organizație patronală adeptă și susținătoare a principiilor economiei de piață liberă. Chiar de atunci, de la început, ARIS și-a asumat un rol de far călăuzitor al sectorului securității private către profesionalism și onorabilitate.

În contextul în care la nivelul întregii societăți aveau loc mutații revoluționare la nivel economic, dar și tehnologic, și expertiza în domeniul securității venea în cel mai fericit caz pe filiera fostei miliții și a pazei contractuale, ARIS a realizat că pentru a progresa și a ține pasul cu noile vremuri securitatea privată din România trebuie să se conecteze la comunitatea profesională internațională.

Astfel că la mai puțin de doi ani de la înființare, ARIS stabilea legături de colaborare cu Institutul Internațional al Securității Private, devenit apoi Institutul de Securitate (The Security Institute), din Marea Britanie. Împreună cu această prestigioasă instituție, ARIS a organizat prima Conferință Internațională de Securitate în România în anul 2005 și apoi primul curs profesional în Managementul Securității Private, recunoscut pe plan internațional.

Legaturile cu mediul profesional din Marea Britanie s-au lărgit în anul 2009, când ARIS a semnat un acord de înțelegere și colaborare cu The International Professional Security Association (IPSA). În afară de această remarcabilă deschidere de orizonturi, cele două asociații au colaborat și colaborează în Comitetul Tehnic CEN 439 destinat elaborării standardului ISO dedicat serviciilor de securitate precum și în cadrul Comitetului de Lucru al Confederației Europene a Serviciilor de Securitate (CoESS) pentru Securitate în domeniul Maritim și Portuar.

ARIS este o organizație cu state vechi în COESS, fiind membră a acestei confederații patronale europene a sectorului securității private încă din anul 2006, fiind în același timp singura reprezentantă a României în această organizație care este partenerul de dialog social al Comisiei Europene în privința problemelor industriei de securitate la nivel comunitar.

ARIS este un membru apreciat și respectat în CoESS în special datorită contribuțiilor sale deosebite. Astfel, organizația noastră a coordonat elaborarea și a redactat rapoartele finale pentru două „cărți albe” adoptate de CoESS în domenii de mare relevanță pentru industria securității private, respectiv cadrul de reglementare al securității private la nivel european (2013) și mediul concurențial al securității private în țările Uniunii Europene (2021).

Din poziția de membru CoESS, ARIS a devenit un factor catalizator al mișcării patronale din domeniul securității private reușind în anul 2009 ca împreună cu ARTS și PSS să fondeze Federația Serviciilor de Securitate (FSS) din România, o voce unică și cea mai puternică a sectorului securității private românești.

Pe lângă prezența sa proeminentă la nivel continental, ARIS este foarte activă la nivel regional unde militează pentru susținerea unor proiecte de colaborare zonală.

Astfel din anul 2011, ARIS face parte din proiectul regional pentru Consolidarea Dialogului Social în Industria Securității Private alături de organizațiile profesionale din Slovenia, Bulgaria, Croația, Serbia și Macedonia de Nord.

De asemenea, în perioada 2015-2018, împreună cu asociațiile reprezentative din Macedonia de Nord, Croația, Slovenia și Norvegia, a participat la elaborarea unui proiect, în cadrul programului european Erasmus, pentru crearea unui program de perfecționare online a lucrătorilor din industria de securitate, pe trei niveluri de pregătire, vizând îmbunătățirea competențelor în trei zone foarte importante, care sunt în general omise de programele obișnuite de calificare sau perfecționare din industrie:

• Competențe de comunicare;
• Cunoștințe despre drepturile omului;
• Managementul stresului.

În cadrul aceleiași mișcări de colaborare regională se înscrie un acord la fel de important, cel de colaborare cu ACSP din Ucraina, semnat în 2019. ACSP – Asociația Profesioniștilor din Securitatea Corporatistă din Ucraina are ca obiectiv să contribuie la crearea, dezvoltarea și structurarea pieței securității corporatiste în Ucraina inclusiv in privința cadrului legal, dar si a bunelor practici și bunei guvernanțe. În cadrul acestei colaborări, în 2019, președintele ARIS a fost invitat de onoare la Conferința de Securitate Corporatistă organizată la Kiev, iar dl. Viktor Panchak a reprezentat ACSP, respectiv industria securității private din Ucraina, în cadrul Conferinței Regionale, organizată la București cu ocazia Zilei Securității Private în Romania în luna noiembrie a aceluiași an.

Astfel de contacte bilaterale la vârf între organizații profesionale sunt o fundație, o piatră de temelie pentru dezvoltarea pe mai departe a schimburilor și relațiilor de afaceri în domeniul securității private între profesioniștii si companiile din țările noastre.

Aceasta deschidere internațională și extraordinara reputație de care se bucură ARIS este confirmată și de succesul extraordinar de care se bucura conferințele internaționale pe teme de securitate organizate în ultimii 5 ani de ARIS la București cu ocazia galelor Ziua Securității Private – OSPA România.

Temele dezbătute, invitații de mare prestigiu au transformat Bucureștiul, cel puțin în perioada conferințelor ARIS, într-un adevărat hub al securității private la nivel regional și chiar European. Reamintim că la aceste conferințe au participat d-na Catherine Piana, Director Executiv al CoESS, dl. Eduardo Cobas, Vicepreședinte al CoESS, dl. Godfried Hendriks, Președinte al ASIS International la momentul vizitei, dl. Martin Harvey, Președinte al Euralarm, dar și președinți, directori executivi și secretari generali ai unor organizații patronale și profesionale europene: Verica Mileska Stefanovska, Sanja Kermetcieva – Macedonia de Nord, Alen Javorovici – Croația, Runar Karlsen – Norvegia.

ARIS s-a implicat încă de la început în programul OSPA România, ajuns în acest an la cea de a șasea ediție, având laureați și finaliști printre angajații firmelor membre, sponsori, dar și o contribuție foarte importantă la organizarea fiecărei gale.

Președintele ARIS, domnul Gabriel Badea a declarat referitor la inițiativa de sponsorizare a Galei OSPA România 2021:

„În cei 20 de ani de existență, ARIS s-a poziționat neabătut pe calea susținerii profesionalismului și apărării bunei reputații a breslei securității private. Mai avem mult de lucru, dar nu ne vom opri până când industria noastră nu va deveni într-adevăr un reper al moralității și al onorabilității profesionale în societatea românească, și nici atunci…”

CEN TC 439 a aprobat în unanimitate standardul serviciile de securitate fizică pentru Infrastructuri Critice

EN17483-1

Pornind de la realitatea că beneficiarii serviciilor de securitate, inclusiv deținătorii de infrastructuri critice au o abordare centrată pe preț fără să acorde importanța cuvenită calității serviciilor de securitate, la inițiativa Confederației Europene a Serviciilor de Securitate (CoESS) și a asociației de pentru standardizare din Austria, în urmă cu mai bine de 5 ani la nivelul Organizației Europene pentru Standardizare (CEN) s-a constituit comitetul tehnic TC 439, având ca obiectiv crearea unui standard unitar privind  calitatea în domeniul serviciilor de securitate fizică.

Comitetul este prezidat de Catherine Piana, director general CoESS, recent realeasă pentru încă un mandat de 3 ani.

Achiziționarea serviciilor de securitate doar pe criteriul costului nu este o practică recomandabilă pentru protecția niciunui fel de obiectiv economic, cu atât mai mult o astfel de abordare poate avea consecințe deosebit de grave atunci când este vorba despre infrastructuri critice, respectiv acele active, mijloace fixe, sisteme fizice sau virtuale, de a căror existență și integritate depind realizarea unor funcțiuni critice ale societății.

În acest context, încă de la început, activitatea Comitetului Tehnic (CEN TC 439) a avut ca prioritate capitolul standardizării calității serviciilor de securitate pentru infrastructuri critice, un efort colectiv la care și-au adus aportul atât CoESS cât și cele 26 de organizații membre.

Astfel că în aceste zile, membrii comitetului tehnic al CEN pentru servicii de securitate privată (CEN TC 439) au adus în forma finala și au adoptat în unanimitate  Standardul European pentru serviciile de securitate fizică în infrastructuri critice EN17483-1.

Acest standard – care reprezintă un pas crucial pentru susținerea unei abordări bazate pe calitate în procedurile de achiziții publice de servicii de securitate – definește criterii de calitate pentru următoarele elemente care au legătura directă cu performanța respectivelor servicii:

• Structura de organizare a furnizorului de servicii de securitate;
• Capacitatea de administrare a contractelor a furnizorului de servicii de securitate;
• Capabilitatea personalului de securitate;
• Organizarea și livrarea serviciului.

Directoarea Generală a CoESS, doamna Catherine Piana,  este foarte satisfăcută de munca depusă în cadrul comitetului și îndeamnă la o promovare efectivă a standardului de către toți factorii interesați:

„Adoptarea în unanimitate a standardului EN 17483-1 subliniază înalta calitatea a acestuia și aprecierea de care se bucură în rândul factorilor interesați”.

În continuare doamna Piana speră ca în curând companiile de securitate care lucrează în infrastructuri critice să se poată certifica pentru conformitatea la acest nou standard, iar această certificare să fie acceptată și recunoscută de deținătorii de infrastructuri critice pentru a căror protecție sunt contractate serviciile de securitate.

La rândul său, CoESS a solicitat în mod explicit în recenta sa luare de poziție referitoare la propunerea Comisiei Europene de Directivă privind Reziliența Entităților Critice, ca certificarea conformității la EN17483-1 să fie un criteriu esențial în selecția furnizorilor de servicii de securitate privată pentru infrastructurile critice.

În acest scop, în opinia CoESS, noua directiva europeană trebuie să impună un control de calitate efectiv și eficient pentru serviciile de securitate privată pentru infrastructuri critice, bazat pe utilizarea si conformarea la standardul sus menționat.

CoESS este reprezentat în România de Asociația Română pentru Industria de Securitate – ARIS.

O serie de titluri senzaționaliste inducea în opinia publică ideea că Inteligența Artificială, a cărei utilizare în industria de securitate are mulți adepți datorită potențialelor beneficii ce le-ar putea aduce, ar fi fost interzisă în Uniunea Europeană. Din fericire știrea nu este reală sau, așa cum spunea Mark Twain despre zvonurile privind moartea sa, știrea a fost în mare măsură exagerată.

Într-adevăr, în urmă cu o săptămână, Comisia Europeană a publicat o propunere de reglementare a inteligenței artificiale.

Propunerea de reglementare a Comisiei Europene se referă la punerea pe piață, punerea în funcțiune și utilizarea inteligenței artificiale. Documentul nu impune un moratoriu total în privința utilizării tehnologiei de recunoaștere facială, dar stabilește o serie de restricții majore.

Restricții în utilizarea tehnologiilor de recunoaștere facială

La articolul 5 al propunerii sunt stabilite o serie de restricții în utilizarea inteligenței artificiale, care includ utilizarea sistemelor biometrice de identificare de la distanță în timp real în spații publice în scopul aplicării legilor, cu excepția cazurilor în care acest lucru este necesar pentru:

• Căutarea victimelor unor acte criminale;
• Prevenirea unor amenințări specifice și iminente la adresa securității fizice a persoanelor;
• Detectarea, localizarea, identificarea sau acuzarea unor persoane suspectate de acte criminale.

În fiecare caz în parte va fi necesară obținerea unei autorizații speciale acordată de o autoritate competentă, cu excepția situațiilor justificate de o stare de urgență.

Definirea „inteligenței artificiale de mare risc”

Articolul 6 al propunerii de act normativ prezintă o listă a „tehnologiilor pe bază de inteligență artificială de mare risc” care ar putea fi extinsă pe viitor de către Comisie. Această listă include:

• Sistemele de inteligență artificială care pot fi utilizate în calitate de componente de securitate ale unor produse, de exemplu produse folosite în contextul Regulamentului 300/2008 referitor la reglementările comune din domeniul securității aviației civile și din reglementarea europeană a dronelor;
• Alte sisteme independente de inteligență artificială cu implicații asupra unor drepturi fundamentale, cum ar fi identificarea biometrică de la distanță, în timp real sau post-factum, dar și diferite instrumente de inteligență artificială utilizate în aplicarea legii.

Pentru folosirea inteligenței artificiale de mare risc vor exista reguli stricte. Se va permite utilizarea în Uniunea Europeană doar a tehnologiilor pe baza inteligenței artificiale de mare risc care au fost supuse unei evaluări de conformitate. Este posibil ca aceasta să fie inițial o auto-evaluare, urmată de un control al autorităților.

Reguli pentru utilizarea „inteligenței artificiale de mare risc”

• Stabilirea unui sistem de management al riscului (art. 6);
• Criterii de calitate pentru training, validare și testare a seturilor de date (art. 10);
• Capabilități de înregistrare într-un jurnal pentru asigurarea trasabilității (art. 12);
• Prevederi referitoare la transparență (art. 13);
• Asigurarea unui control uman (art. 14);
• Prevederi referitoare la robustețe și la securitatea cibernetică (art. 15);
• Alte obligații pentru utilizatorii sistemelor de mare risc (art. 29), inclusiv asigurarea în cazul utilizării inteligenței artificiale de mare risc și a datelor generate conform scopului și utilizării declarate, dar și prevederi referitoare la jurnalul de logare și de transparență.

Confederația Europeană a Serviciilor de Securitate (CoESS) a participat în prima parte a anului 2020 la consultările organizate pe această temă la Bruxelles și și-a făcut publică poziția printr-un material publicat în prima parte a lunii iunie 2020.

ARIS este singura asociație profesională din România membră a CoESS.

În cazul în care aveți propuneri și sugestii, vă rugăm să ni le trimiteți  pe adresa office@arisonline.ro. Propunerile dumneavoastră pertinente pot înaintate Comisiei Europene prin intermediul CoESS.

Propunerea Comisiei Europene poate fi găsită aici.

Poziția publicată de CoESS în iulie 2020, o găsiți aici.

Participând la dezbaterile din Comitetul pentru Dialog Social organizat sub egida Comisiei Europene, Asociația Română pentru Industria de Securitate – ARIS a emis următorul punct de vedere în legătură cu proiectul de directivă europeană referitoare la salariul minim pe economie.

Acest punct de vedere îl prezentăm în cele ce urmează:

Intervenția statului în fixarea unui salariu minim în sectorul privat nu este nici binevenită și nici de dorit. Salariile trebuie determinate numai pe baza criteriilor obiective legate de productivitate și eficiență, corelate cu mecanismele unei piețe libere și ale dialogului social și nu prin intervenția statului în economie. Amestecul statului în acest proces este dăunător din punct de vedere economic și împiedică dezvoltarea naturală, sustenabilă și evoluția organică a dialogului între partenerii sociali.

SOLUTIA UNUI SINGUR SALARIU MINIM APLICABIL TUTUROR FARA DISCERNAMANT ESTE GRESITA!

Regiunile de dezvoltare, sectoarele industriale la nivelul Uniunii Europene, pot avea niveluri diferite de dezvoltare și eficiența economica, iar aceste diferențe se accentuează în perioadele de criză. În astfel de situații sunt sectoare care prosperă, iar altele care sunt drastic afectate, așa cum se vede și în aceste momente, când efectele economice și sociale ale crizei COVID se resimt diferit la nivel de țară, regiune de dezvoltare economică și sector economic.

În aceste condiții, stabilirea unui nivel unic al salariului minim, aplicabil și pentru regiuni dezvoltate economic și pentru industriile profitabile, în care oricum angajații sunt plătiți cu mult peste nivelul minim, este un exercițiu complet inutil. În același timp, pentru regiunile mai puțin dezvoltate și sectoarele aflate în criză, în dificultate, o asemenea impunere se este o povară suplimentară, care se adaugă peste dificultățile deja existente. În aceste regiuni sau sectoare cu probleme, salariul minim impus generează o creștere artificială a costurilor de producție și astfel poate determina chiar falimentul și închiderea unor firme, în special  IMM-uri, cu capacitate de restructurare redusă, care nu pot să susțină din resurse proprii creșterea acestor costuri, iar clienții lor nu acceptă să plătească mai mult pentru aceleași servicii sau produse și deci vor renunța la ele parțial sau total. În mod evident, prin închiderea acestor IMM-uri o mulțime de locuri de muncă vor fi desființate.

Deci, fixarea unui salariu minim în aceste condiții va afecta tocmai categoriile de angajați cei mai prost plătiți, angajați pe care se presupune că ar fi trebuit să-i ajute!

Comisia Europeană, în opinia noastră, nu ar trebui să încurajeze guvernele naționale în adoptarea unei soluții unice la nivel statal, adică un salariu minim unic, aplicat tuturor regiunilor și sectoarelor, indiferent de situație și condiții specifice. În schimb, fixarea mai multor niveluri de salariu minim, în funcție de condițiile specifice fiecărui sector și fiecărei regiuni, poate fi o abordare sustenabilă. Dar chiar și în acest caz, dialogul sectorial între partenerii sociali trebuie să rămână principalul mecanism de fixare a salariului minim la nivel sectorial și regional și nu intervenția statului!

Evaluarea impactului social și economic al măririi nivelului salariului minim este o obligație legală și o  necesitate!

În România, în conformitate cu Legea 24/2000 orice act normativ, inclusiv deciziile guvernului privind salariul minim pe economie, trebuie sa fie fundamentat inclusiv cu studii de impact economic și social. În realitate acest prevederile acestui act normativ nu sunt respectate.

Chiar Comisia Europeană ar trebui să încurajeze statele membre să realizeze o evaluare a impactului economic și social al creșterii salariului minim, înainte de luarea unei decizii.

Această analiză de impact ar trebui să determine dacă o creștere a salariului minim nu ar avea efecte negative, cum ar fi:

• Desființări de locuri de muncă și închiderea unor afaceri, în special la nivelul IMM-urilor;
• Externalizarea și exportul de joburi în alte zone cu salarii mai mici, eventual fără un salariu minim reglementat;
• O creștere a nivelului muncii nedeclarate sau parțial declarate (la negru și la gri);
• Reducerea oportunităților de a intra pe piața muncii pentru cei tineri, cei lipsiți de experiență și cei mai puțin calificați;
• Creșterea inflației și a prețurilor la produsele de bază.

Guvernele ar trebui să ia în considerare măsuri specifice pentru diminuarea acestor posibile efecte negative ori de câte ori se decide majorarea salariului minim.

Există cu adevărat criterii obiective pentru majorarea salariului minim?

În opinia noastră, efectele negative ale salariului minim menționate mai sus pot apărea chiar și atunci când creșterea salariului minim este făcută pe baza unor așa-numite „criterii obiective”, așa cum recomandă Comisia Europeană, pentru că:

• Este dificil să se identifice niște criterii obiective care, indiferent de context, să determine întotdeauna doar creșterea salariilor. Altfel, guvernele ar trebui să admită și posibilitatea unei ajustări în jos a salariului minim rezultat prin utilizarea acestor criterii.
• Probabilitatea de a găsi niște criterii obiective capabile să răspundă mutațiilor impredictibile ale mediului economic în timp real este foarte mică. Și de aici apare riscul major de a fixa niște salarii minime inadecvate bazate pe situații și stări de fapt depășite sau care nu se materializează, acest lucru conducând la dezechilibre economice majore.
  • De exemplu, la sfârșitul anului 2019, salariul minim în România a fost ajustat pe baza unor previziuni de creștere economică care s-au dovedit false datorită crizei generate de pandemia COVID-19. În aceste condiții afacerile din sectoarele afectate de criză au trebuit să se lupte atât cu o scădere a cererii, datorată efectelor crizei, cât și cu o creștere a costurilor de producție, determinată de creșterea salariului minim. În 2020, Guvernul României a revenit la formula arbitrară de creștere a salariului minim, în pofida predicțiilor economice negative și opoziției unanime a mediului privat, respectiv a Confederațiilor Patronale.
• Nici criteriile recomandate de Comisia Europeană nu au nicio legătură cu economia reală de unde totuși trebuie sa vină resursele pentru plata salariilor.
  • În opinia noastră, folosirea unor criterii cum ar fi „puterea de cumpărare” sau „nivelul mediu al salariului brut”, ca referință pentru fixarea salariului minim, sunt greșite. Într-o piață liberă, salariile angajaților ar trebui ajustate numai pe baza rezultatului muncii lor și a valorii efective a muncii pe care o prestează, nu pe baza nevoilor subiective ale fiecăruia sau conform stilului său de viată și nici în funcție de salariile mai mici sau mai mari determinate de piață din alte sectoare economice.

Numai salariul minim pe economie nu poate preveni sărăcia!

Comisia Europeană și guvernele naționale nu trebuie să privească salariul minim ca pe un instrument de politici sociale și nu trebuie să folosească „redistribuirea” banilor din sectorul privat pentru a lupta contra sărăciei, pentru că așa cum s-a văzut nu vor obține rezultatul scontat, ba din contră.

Statul ar trebui să se concentreze, pe mijloace proprii de prevenire și luptă împotriva inegalităților sociale și mai ales să facă tot ceea ce este necesar pentru a determina o creștere sănătoasă, naturală și sustenabilă a economiei și implicit a salariilor.

În locul creșterii salariului minim, pe seama sectorului privat, statul ar trebui sa facă politici sociale cu propriile resurse. În acest sens Statul ar putea avea în vedere măsuri ca de exemplu:

• O reducere drastică sau chiar eliminarea taxelor și contribuțiilor pentru salariile mici;
• Un angajament real și nu simulat de combatere a muncii nedeclarate și parțial declarate.
• Subvenționarea mobilității și accesului la locuri de muncă în țară a persoanelor din zone slab dezvoltate;
• Încurajarea prin reduceri de taxe a investițiilor în zone defavorizate.

Cazul particular al industriei de securitate privată

În cazul sectorului securității private, în cele mai multe dintre țările Uniunii Europene, angajații sunt plătiți la nivelul salariului minim sau foarte aproape de acesta. Pe de altă parte, se constată că majoritatea contractelor pentru serviciile de securitate privată sunt acordate pe criteriile prețului cel mai mic și acesta este unul dintre motivele pentru care nivelul salariilor angajaților din acest sector este la un nivel atât de scăzut în pofida importanței sociale a serviciilor de securitate privată.

Prin creșterea constantă a nivelului obligatoriu al salariului minim, cresc în același timp și costurile serviciilor de securitate, influențând în mod direct și cererea pentru asemenea servicii. Cu alte cuvinte, volumul vânzărilor de servicii de securitate va scădea pe măsură ce ele vor deveni din ce în ce mai scumpe și, în consecință, din ce în ce mai multe locuri de muncă din acest sector vor dispărea și ele. Deci încă o confirmare că salariul minim îi lovește exact pe cei care ar trebui să-i ajute.

Sigur, tendința de înlocuire a posturilor de pază, mai devreme sau mai târziu, prin introducerea unor noi tehnologii și soluții de securitate este prezentă. Dar în realitate, mulți clienți ai serviciilor de securitate, mai ales IMM-uri, atunci când nu vor mai fi capabili să plătească serviciile de securitate, nu vor avea resurse nici pentru a investi în tehnologia de securitate, ceea ce va duce și la o deteriorare a climatului de ordine și siguranță publică.

În concluzie, în cazul particular al sectorului securității private, creșterea arbitrară a salariului minim va avea cel mai probabil efectul accelerării înlocuirii și desființării locurilor de muncă, dar și al reducerii volumului de servicii prestate cu efecte negative atât în ceea ce privește companiile cât și a angajaților din acest sector.

În cazul industriei de securitate pe lângă măsurile mai sus amintite este necesar să se diminueze drastic ponderea criteriului „cel mai mic preț” în adjudecarea contractelor publice de servicii și soluții de securitate. Fără o astfel de măsură, salariile din acest sector nu vor putea crește în mod real și sustenabil peste limita salariului minim.

Așteptăm și poziția dumneavoastră referitoare la acest subiect în cadrul comentariilor pe care le veți posta.

Asociația Română pentru Industria de Securitate – ARIS

Adunarea Generală 2020

Reuniunile anuale ale CoESS (Confederația Europeană a Serviciilor de Securitate) au fost întotdeauna nu doar un moment al bilanțului, ci și un moment de celebrare.

Un prilej de plăcute  reîntâlniri cu prieteni vechi și colegi dragi.

Adevărate sărbători ale securității private europene, adunarea generală rămânea în memoria participanților, fiind asociată cu activități culturale și turistice, dar și cu memorabile cine de gală în ambianța deosebită a unor locații elegante sau tradiționale din capitalele europene unde CoESS își alegea să-și reunească membrii, în luna octombrie a fiecărui an.

Din păcate anul acesta (Vineri, 16 Octombrie), pandemia ne-a lipsit și de aceasta plăcere lăsându-ne doar cu amintirile pline de nostalgie ale evenimentelor din anii trecuți.

Dar cu toate că s-a desfășurat doar online Adunarea Generală CoESS de anul acesta a fost una dintre cele mai importante din istoria ultimilor ani.

Și asta nu se datorează neapărat contextului deosebit în care ne aflăm, ci are de a face cu mai mult temele de pe AGENDA acestei reuniuni, teme de o mare rezonanță și care probabil vor face din acest eveniment un moment de cotitură în istoria aceste organizații și poate chiar în istoria sectorului securității private.

1. Retragerea președintelui CoESS, Mark Pissens

Schimbarea de Gardă

MARK PISSENS este unul dinte așa numiții părinți fondatori ai CoESS, care a participat la ședința inaugurală care a avut loc în anul 1989 la Roma, acum mai bine de 30 de ani. A ocupat funcția de Președinte din anul 2000. De numele său se leagă multe din realizările acestei organizații. El este cel care demarat procesul de extinderea CoESS către EST chiar înainte ca țările din această regiune a continentului nostru, inclusiv România să adere la Uniunea Europeană.

Foarte important a fost efortul său permanent de a promova valorile profesionalismului și eticii profesionale în industria Securitate, susținând activ proiecte importante de referință pentru securitatea privată europeană.

În acest sens, Marc Pissens a susținut și promovat Manualul pentru Achiziția Serviciilor de Securitate pe Criterii de Calitate, lansat în 2014, un instrument de educare a pieței, care astfel ar trebui să ajungă să poată face mai ușor distincția între furnizorii de servicii serioși, care operează în limite legale și firmele “cowboy”, care își exploatează angajații și își înșală clienții. De asemenea pe toata perioada mandatului său a fost un susținător neobosit al reglementării legale a serviciilor de securitate, pe care de asemenea o vedea ca o necesitate și ca o premisă a calității și o formă de combatere a practicilor anticoncurențiale și lipsite de etică din acest domeniu.

În același timp însă, Marc Pissens s-a opus liberalizării serviciilor de securitate la nivelul Uniunii Europene. Sub conducerea sa, CoESS a făcut un lobby consistent pe lângă Comisia Europeană pentru ca serviciile de pază să nu cadă sub incidența Directivei Bolkenstein, ceea ce s-a și întâmplat, paza rămânând unul dintre puținele servicii care nu au acces neîngrădit la piața unică a Uniunii Europene.

În ceea ce ne privește, Marc Pissens ne-a fost un prieten. El a vizitat România în anul 2008 și s-a implicat personal în eforturile de coagulare a mișcării patronale în domeniul securității private din țara noastră, demersuri care s-au finalizat prin constituirea Federației Serviciilor de Securitate, un an mai târziu.

În concluzie, belgianul Marc Pissens, care fost șeful diviziei de securitate aeroportuară și director regional pentru Securitas, a fost în același timp, unul dintre cei mai importanți lideri ai CoESS, cea mai mare confederație internațională a patronatelor din sectorul securității private.

De fapt, așa cum s-a pronunțat unul dintre participanții la Adunare, Marc Pissens, ca președinte al CoESS timp de 20 de ani a depus o muncă admirabilă în apărarea intereselor industriei securității private, legându-și astfel în mod indisolubil personalitatea de istoria acestui domeniu special.

Marc Pissens nu se va îndepărta de activitatea CoESS urmând sa ocupe funcția de președinte de onoare al organizației.

2. Alegerea noii structuri de conducere a CoESS

Poziția lăsată vacantă de către Marc Pissens a fost ocupată de Vinz van Es care până la acest moment ocupa funcția de trezorier al CoESS. Acesta a fost propus de către organizația patronală olandeză, membră a CoESS și a fost ales cu unanimitate de voturi în funcția de președinte.

În prezent Vinz van Es ocupă funcția de Managing Director la G4S Olanda, având în spate o carieră de peste 20 de ani în această societate.

În funcția de trezorier și membru al Board-ului CoESS a fost ales Johan Ohlsson-Malm din Suedia.

Eduardo Cobas a devenit al doilea Vicepreședinte al CoESS în timp ce Friederich Kötter a fost reconfirmat în funcția de prim-vicepreședinte.

Totodată au fost aleși noi președinți ai Comitetelor de Lucru, pentru serviciile de pază, pentru serviciile de monitorizare și pentru securitatea maritimă, comitete a căror conducere rămăsese vacantă în urma retragerii titularilor. Astfel, în locul lui Aimé Lyagre a fost ales Jonas Annasohn propus de asociația din Elveția ca președinte al Comitetului pentru Pază.
Antonello Villa a fost propus de Fiddersicurezza-Italia în locul lui Danny Vandormael și a fost ales președinte al Comitetului de Lucru pentru Monitorizare și Supraveghere la Distanță.
Iar Johan Ohlsson-Malm, propus de ALMEGA – Suedia, a devenit președinte al Comitetului pentru Securitate Maritimă.

3.The NEW NORMAL 2.0  – CoESS publica o noua carte alba .

Această nouă carte albă publicată de CoESS este dedicată noii realități generate de criza Covid-19, la care sectorul securității private a trebuit să se adapteze în foarte scurt timp.
În timp ce CoESS evidențiază faptul că cel puțin în anumite țări, securitatea privată a dobândit mai multă vizibilitate și recunoaștere publică, inclusiv din partea autorităților, ca urmare a contribuției esențiale în lupta împotriva răspândirii virusului, pe de altă parte impactul economic generat de aceasta criză va fi resimțit și de companiile din acest domeniu. Este  în special cazul, operatorilor de securitate care, de exemplu furnizează servicii pentru sectorul aviației sau pentru industria spectacolelor și evenimentelor sportive. De asemenea serviciile de securitate pentru transporturile de valori au și ele de suferit datorita crizei pandemice.

Totodată, criza Covid se pare că este la baza apariției unor practici contractuale dubioase în domeniul achizițiilor publice de servicii de Securitate, practici pe care CoESS le dezavuează.
Pe de alta parte, CoESS realizează că și pentru domeniul securității private, criza pandemică poate fi un accelerator și un amplificator al schimbării. În noul context, agenții de securitate vor trebui să dobândească noi competențe, iar noi forme de pregătire profesională și calificare, adaptate la noul context, vor trebui să fie introduse cât mai repede. Modernizarea cadrului legal al securității private, la nivel național și al Uniunii Europene este și ea o prioritate. CoESS considera că un nou cadru de reglementare al acestui sector trebuie să ia și mai mult în considerare posibilitatea cooptarea securității private în sistemul național de răspuns la crize, cum este cea prin care trecem.
Nu în ultimul rând, având în vedere contribuția securității private la siguranța publică, sectorul securității private trebuie să primească cu prioritate ajutoare financiare guvernamentale.

Ca și suport pentru forurile politice decizionale, guvernamentale și parlamentare într-un dorit demers de îmbunătățire a situației securității private în Uniunea Europeană, în finalul Cărții Albe, CoESS propune un set de recomandări, printre care, stoparea campaniei împotriva plăților cu numerar, întărirea cadrului de inițiere și derulare a parteneriatelor public private în domeniul securității, menținerea la un nivel ridicat a standardului de calitate al măsurilor de securitate în domeniul infrastructurilor critice, promovarea și susținerea practicilor corecte bazate pe criterii de calitate în domeniul contractelor publice pentru servicii de securitate, implementarea și extinderea cadrului legal pentru programul de lucru scurt (kurz arbeit).

Adunarea generală a debutat cu darea de seamă, respectiv raportul de activitate al organizației.

Raportul a fost prezentat de către Catherine Piana, Director General CoESS, și       Alexander Frank, șeful pentru Afaceri Europene al CoESS. A fost evocată activitatea desfășurată la nivel central și in Comitetele de Lucru ale CoESS, în ultimele 12 luni, respectiv între Octombrie 2019 și octombrie 2020.

Conform raportului, activitatea CoESS în legătură cu temele importante și relevante pentru sectorul securității private s-a materializat în ultimul an, prin 10 luări de poziție (position papers). Cele mai importante luări de poziție s-au referit la recunoașterea serviciilor de securitate ca servicii esențiale în pandemie, parteneriatul public privat în domeniul securității private, achizițiile de servicii de securitate pe criteriul celui mai bun raport dintre preț și calitate, securitatea transporturilor și turismului în contextul pandemiei.

Între acestea, foarte importantă a fost Declarația comună publicată de CoESS și UniEuropa (confederație europeană sindicală în domeniul serviciilor) referitoare la campania europeană privind combaterea muncii la negru. Securitatea privată este una dintre cele mai afectate sectoare economice de acest fenomen al muncii nedeclarate.
Atât CoESS cât și UniEuropa sunt membre ale Platformei pentru combaterea Muncii Nedeclarate constituita sub egida Comisiei Europene.

În anul precedent, activitatea de lobby desfășurată de CoESS pe lângă Comisia și Parlamentul European s-a concentrat pe două coordonate:

1. Includerea personalului de securitate în categoria celor care exercită activități critice în perioada pandemiei – În acest sens, poziția CoESS s-a bucurat de susținerea unui număr semnificativ de europarlamentari din Germania și Spania. Astfel, personalul de securitate a fost inclus în Directiva Covid (2020/C 102 I/03) alături de alte ocupații care exercită activități critice pe perioada pandemiei și pentru care nu se pot impune restricții de circulație.
2. Recunoașterea rolului CoESS ca organizație patronală care reprezintă interesele industriei la nivelul Uniunii Europene ca partener de dialog social pentru Comisia Europeană.

Astfel, CoESS a inițiat demersuri pe lângă Comisarul European Adina Vălean, DG Move (mobilitate și transport) care a fost de acord cu participarea CoESS la toate consultările privind securitatea transporturilor și a măsurilor de relansare a turismului în actualul context al pandemiei Covid-19

De asemenea, CoESS a deschis o linie de dialog cu Comisarul European Ylva Johanson – DG HOME (afaceri interne) promovând includerea sectorului securității private în programele guvernamentale de contingență și recuperare în timpul și după criza pandemică prin intermediul parteneriatelor publice și private.

În cadrul Raportului Anual a fost prezentată și activitatea Comitetelor de Lucru.

Guarding Committee – Comitetul de Lucru pentru activități de pază.

În contextul pandemiei, discuțiile din cadrul acestui comitet au condus la consolidarea unui nou concept de securitate respectiv la cel de “securitate pe linie de sănătate” (health security). Acest concept are în vedere faptul ca în contextul pandemiei, agenții de securitate au preluat noi atribuții, fiind cooptați printre altele în aplicarea și executarea măsurilor de triaj epidemiologic. În acest context se are în vedere și faptul că s-a schimbat și contextul de risc în care operează agentul de securitate, respectiv creșterea riscului de agresiune, dar și riscul unor atacuri CBRN.

Critical Infrastructures – Comitetul pentru securitate în infrastructuri critice.

În comitetul pentru securitatea infrastructurilor critice în ultimele 12 luni s-a lucrat pe două direcții. În primul rând, comitetul a susținut activitatea de lobby a CoESS pentru revizuirea Directivei Europene pentru Infrastructuri Critice și în paralel a acordat suport pentru activitatea CoESS în cadrul CEN TC 439 pentru finalizarea viitorului standard EN17483-1 aplicabil furnizorilor de servicii de securitate pentru infrastructuri critice.

Aviation Security – Securitate în domeniul aviației

Comitetul condus de Frederich Koetter este în colaborare directă cu ASSA-i (Asociația Internațională a Serviciilor de Securitate în domeniul Aviației).
În acest context, comitetul CoESS pentru securitatea aviației are în lucru un set de propuneri pentru strategia europeană de securitatea a transporturilor aviatice, care va fi finalizată în 2021.

De asemenea în acest comitet se lucrează la actualizarea manualului pentru achiziția de servicii de securitate privată în sectorul aviației pe criteriul cel mai avantajos raport dintre preț și calitate.

Maritime Security – Securitate în domeniul maritim

Comitetul a lucrat intens la elaborarea și publicarea cărții albe a Securității Navelor de Pasageri pe care o va prezenta în Noiembrie în cadrul unui workshop organizat de către Comisia Europeana – DG Move.

Cash in Transit-Transport de Valori

În această perioadă comitetul a pregătit mai multe luări de poziție referitoare la presiunea care se face în contextul Pandemiei, pentru renunțarea la plățile în numerar, așa numitul “război împotriva numerarului” (the war on cash). În opinia reprezentanților comitetului CIT, renunțarea la plățile în numerar, care în perspectivă va afecta furnizorii de servicii de securitate pentru transporturi de valori, nu poate fi justificată având în vedere că din studiile de până acum, virusul COVID rezistă mai multă vreme pe plasticul cărților de credit decât pe hârtia bancnotelor. De asemenea, membrii comitetului sunt de părere că plățile contactless pun probleme de securitate mai mari decât plățile cu numerar. Totodată comitetul pregătește un punct de vedere și o propunere legislativă prin care se dorește să se oblige comercianții să nu mai fie în măsură să refuze plățile în numerar.

Monotoring and Remote Surveillance Committee – Comitetul pentru Monitorizare și Supraveghere de la Distanță,

și-a concentrat activitatea în susținerea demersului de actualizare a standardului european pentru securitatea parcărilor de camioane. În acest sens a pregătit o prezentare a poziției CoESS în cadrul reuniunii grupului de experți UE, care va avea loc în noiembrie 2020.

Social Dialogue – Comitetul pentru dialog social,

condus de Eduardo Cobas, în ultimele 12 luni a participat la trei runde de consultare cu reprezentanții partenerilor sociali la nivel european pe temele salariului minim în Uniunea Europeană și a transparenței în domeniul plaților.

De asemenea împreună cu UniEuropa a publicat 5 declarații comune pe teme precum deficitul de calificare, Covid-19, violența împotriva agenților de securitate și munca la negru.
Totodată CoESS și UniEuropa au emis o declarație comună prin care își exprimă dezacordul cu măsurile de limitare a plăților în numerar, care în cele din urmă, pot duce la reducerea activității de transport de valori, respectiv la desființarea de locuri de muncă în acest domeniu.

Cohesion – Comitetul pentru Coeziune Europeană

În cadrul Comitetului pentru Coeziune Europeană se află în lucru studiul privind concurența neloială în industria securității private, care va fi publicat până la sfârșitul anului. Studiul este coordonat de către Asociația Română a Industriei de Securitate (ARIS).
De asemenea, comitetul pentru Coeziune acorda un suport activ campaniei europene pentru combaterea muncii la negru.

În Raport, CoESS și-a fixat și proiectele prioritare pentru următoarele 12 luni:

Participarea la dezbateri și luări de poziție într-o serie de dosare europene care au implicații și prezintă relevanță pentru industria securității private cum sunt: salariul minim la nivelul Uniunii Europene, revizuirea Directivei Europene pentru Infrastructuri Critice, strategia de securitate a Uniunii Europene, poziția europeană privind inteligența artificială, pachetul de mobilitate I, strategia de securitate pentru sectorul aviației, noul proiect privind egalitatea de gen 2020-2025. Alte proiecte importante la nivel european pe care CoESS le are în vedere sunt și cadrul de reglementare privind utilizarea dronelor, revizia directivei NIS privind securitatea cibernetică, directiva europeană pentru serviciile digitale.

Industria de securitate din țara noastră este reprezentată în CoESS de către Asociația Română pentru Industria de Securitate – ARIS, prima asociație profesională a firmelor și specialiștilor din industria de securitate înființată în România.

Munca nedeclarată se află în conflict cu valorile sectorului securității private. Ea afectează negativ afacerile, protecția socială a lucrătorilor și economia în general. Și totuși, în multe țări (inclusiv în România), munca la negru în toate sectoarele economiei atinge peste 20% din PIB. Problema trebuie combătută pe întreg lanțul de creare a valorii. CoESS și UNI Europa fac apel la companii, lucrători, autorități și legiuitori să-și asume responsabilitatea și să acționeze.

Munca nedeclarată e ilegală. Ea favorizează concurența neloială, nemulțumește lucrătorii calificați și determină un grad înalt de instabilitate la locul de muncă. Companiile care o folosesc își pun în pericol afacerile și reputația, iar lucrătorii își supun familiile, sănătatea și protecția socială unui mare risc. În același timp, guvernul își pierde o parte importantă din baza de taxare, cu ajutorul căreia poate face investiții publice și poate mări pensiile, salariile și alocațiile sociale. În industria noastră această practică reprezintă un pericol la securitatea și siguranța publică.

Nimeni nu are de câștigat în cazul muncii nedeclarate, cu excepția câtorva patroni care vor să se îmbogățească peste noapte. Creează o situație pierzătoare atât pentru firme cât și pentru angajați și duce la o cursă spre prăbușirea prețurilor și a calității serviciilor.

CoESS și UNI Europa își reafirmă susținerea pentru Platforma Europeană de Combatere a Muncii Nedeclarate și a Săptămânii Europene de Acțiune 2020, făcând apel ca:

• Companiile să respecte cadrul legal și să utilizeze munca declarată chiar și atunci când subcontractează anumite servicii. Reamintim că orice activitate de securitate privată trebuie să fie guvernată de alocarea unei licențe sau unui atestat pentru companie sau agenții de securitate de către autoritățile naționale relevante.
• Angajații să nu accepte să presteze activități fără contract de muncă și să verifice periodic dacă în întregime munca și să nu-și pună în pericol protecția socială și de sănătate, a lor și a familiilor lor.
• Asociațiile angajaților și sindicatele să informeze și să disemineze informațiile referitoare la drepturi și responsabilități.
• Administrațiile la nivel local, național și al Uniunii europene trebuie să aplice legea în mod eficient și să excludă firmele care folosesc munca nedeclarată sau parțial declarată (munca la negru sau la gri) din contractele de achiziții publice – folosind principiile de achiziții „Best Value”.

CoESS și UNI promovează calitatea, siguranța încrederea și respectarea legii – de la furnizarea serviciilor și până la condițiile de muncă ale angajaților – în industria securității private.

Munca declarată stă la baza unor servicii de calitate în sectorul securității private. Ea construiește încrederea și reputația în fața clienților. Respectă angajații existenți și atrage candidați de calitate la angajare, pentru că ei beneficiază integral de drepturile legale de protecție socială, de asistență socială și de sănătate. Și în același timp crește satisfacția clienților și siguranța publică.

Este responsabilitatea noastră a tuturor să combatem munca nedeclarată.

CoESS și UNI Europa sunt observatori în cadrul Platformei Europene de Combatere a Muncii Nedeclarate și au publicat încă din 2006 o declarație comună pentru combaterea muncii la negru. Puteți afla mai multe despre Campania Europeană de Declarare a Muncii aici.

Detalii de contact unde cetățenii pot face sesizări și propuneri referitoare la munca nedeclarată (munca la negru) puteți găsi aici.

Soluții efective pentru autorități pot fi găsite aici.

CoESS și UNI Europa au elaborat și au publicat, cu ajutorul unei finanțări a Uniunii Europene, liniile directoare și bunele practici pentru achizițiile de calitate în domeniul serviciilor de securitate privată. Acest ghid poate fi găsit și în limba română la www.securebestvalue.org.

Bruxelles, 22 Septembrie 2020

În România nu este posibil ca angajații să-și declare singuri munca, dar pot să nu accepte să presteze activități fără contract de muncă înregistrat în Revisal și să verifice periodic dacă le sunt plătite contribuțiile la asigurările sociale și asigurările de sănătate, pentru că altfel riscă să aibă surprize când ating vârsta de pensionare (nu au stagiul minim de cotizare sau ies cu o pensie foarte mică) ori atunci când merg la medic și nu au dreptul la consultații gratuite și la medicamente compensate.

Industria de securitate din țara noastră este reprezentată în CoESS de către Asociația Română pentru Industria de Securitate – ARIS, prima asociație profesională a firmelor și specialiștilor din industria de securitate înființată în România, și participă activ la lucrările mai multor comitete specializate, inclusiv în cadrul Comitetului de Dialog Social, care organizează întâlniri comune cu UNI Europa sub egida Comisiei Europene.

Federația Protector a Sindicatelor din Industria de Securitate este singura federație sindicală a angajaților din industria de securitate din România și este afiliată la Confederația Sindicală Cartel Alfa și la UNI Europa.

Confederația Europeană a Serviciilor de Securitate – CoESS este o organizație care reunește organizațiile patronale din Europa.

UNI Europa este cea mai mare confederație sindicală din domeniul serviciilor la nivel european.