În data de 3 iunie a avut loc întâlnirea Comitetului pentru Pază (Working Committee Guarding) din cadrul Confederației Europene a Serviciilor de Securitate (CoESS).

Reuniunea s-a desfășurat în mediul online și la ea au participat reprezentanți ai asociațiilor profesionale ale sectorului securității private din Belgia, Croația, Germania, Estonia, Elveția, România, Spania, Suedia și Turcia.

La întâlnire a participat și d-na Catherine Piana – Director General CoESS precum și dl. Alexander Frank – Director pentru Afaceri Europene al CoESS

Din partea Romaniei a participat dl. Gabriel Badea reprezentând Asociația Română pentru Industria de Securitate (ARIS) organizație membră a CoESS.

În deschidere a fost prezentat noul Președinte al Comitetului, în persoana doamnei  Li Jansson,  director adjunct,  ALMEGA – SÄKERHETSFÖRETAGEN, asociația suedeză a securității private.

În continuare Alexaner Frank, director CoESS pentru relația cu Comisia Europeană a prezentat stadiul unor proiecte și inițiative de interes pentru CoESS la nivelul Uniunii Europene:

  • Directiva Europeană privind Reziliența Entităților Critice:
    • Este un proiect de directivă care urmează să înlocuiască actuala Directivă pentru Infrastructuri Critice (2008/114)
    • CoESS s-a angajat din aprilie 2021 într-o campanie de promovare a unor amendamente la proiectul de Directivă, atat în Consiliu cât și în Parlamentul UE.
    • Amendamentele CoESS vizează impunerea unui standard de calitate mai înalt pentru serviciile de securitate furnizate entităților critice și aceste amendamente au fost transmise raportorilor din Parlamentul Uniunii Europene.
  • Peropunerea UE de reglementare în domeniul Inteligenței Artificiale:
    • Au fost prezentate principalele prevederi ale documentului și au fost solicitate observații și comentarii din partea asociațiilor membre, urmând ca acestea să constituie baza pentru un document de poziție al CoESS în raport cu reglementarea folosirii tehnologiilor ce conțin Inteligență Artificială în UE.
    • Până în prezent, conform analizei CoESS, documentul european ar putea impune o serie de limitări care pot impacta și sectorul securității private după cum urmează:
      • Posibila restricționare a utilizării sistemelor de identificare biometrică în spații publice;
      • Posibila atragere a răspunderii companiilor de securitate care folosesc tehnologie ce incorporează IA pentru neconformare la rigorile cadrului de reglementare;
      • Condițiile în care este atrasă răspunderea nu sunt suficient de clare și suscită interpretări;
      • Costuri suplimentare pentru implementarea mecanismelor de supervizare umane impuse de reglementare entităților care folosesc tehnologie ce incorporează IA;
      • Pe de altă parte documentul UE omite să impună condiții de competență și calificare pentru personalul care ar urma să exercite supervizarea tehnologiilor ce incorporează IA, ceea ce ar putea face aceste mecanisme inefective.
  • Standardul european pentru securitatea spațiilor de parcare a autovehiculelor de transport marfa (TIR):
    • Standarudul se află în lucru la Comisia Europeană;
    • CoESS a inițiat un dialog cu Directoratul pentru Transporturi (DG Move) în cadrul Grupului de Experți organizat la nivelul Comisiei.
      • În acest context au fost admise amendamentele CoESS prin care se impune ca personalul de pază al parcărilor să fie calificat și autorizat/licențiat pentru activități de securitate.
      • De asemenea, CoESS a făcut cunoscut Comisiei că va părăsi Grupul de Experți și va protesta public în cazul în care operatorii parcărilor vor insista pentru flexibilizarea acestei prevederi în sensul că standardul va permite totuși ca în paza parcărilor să fie implicat și personal necalificat sau prin cumul de funcții.
  • Agenda Europeană Antiteroristă:
    • Documentul a fost publicat în decembrie 2020 și fixează linii directoare de acțiune în principal pentru creșterea rezilienței față de amenințarea teroristă la nivelul societății în cadrul UE, combaterea radicalizării și creșterea nivelului de securitate al spațiilor publice.
    • În aprilie 2021, reprezentanții CoESS s-au întâlnit cu Unitatea Antiteroristă din cadrul Directoratului pentru Afaceri Interne (DG Home). Cu aceasta ocazie CoESS și-a făcut cunoscută poziția și a transmis observațiile și recomandările referitoare la implicarea securității private în creșterea nivelului de siguranță a spațiilor publice.
      • Astfel, CoESS recomandă ca măsurile de securitate pentru spații publice să fie angajate dupa efectuarea evaluărilor de risc și pe baza unor planuri de securitate riguros întocmite. De asemenea, trebuie creat un cadru clar de cooperare între structurile publice și dispozitivele de securitate privată angrenate în protectia zonelor publice (security continuum), care să cuprindă linii de comunicare și transfer de informații în timp real precum și linii de comandă și raportare. Nu în ultimul rând, selecția operatorilor de securitate privată angrenați în misiuni publice trebuie să se facă exclusiv pe criteriul calității serviciului furnizat. În acest sens trebuie selectați doar acei operatori cu o bună reputație, care pot face dovada că pot asigura dotarea și o pregătire teoretică și practică adecvată pentru agenții de securitate angrenați în astfel de misiuni.
  • Reglementarea UE pentru utilizarea dronelor:
    • Regulamentul a intrat în vigoare în decembrie 2020;
    • În prezent Comisia Europeană intenționează să adopte a doua ediție a Strategiei în domeniul Dronelor (Drone Strategy 2.0) prin care ar urma să se elimine o serie de obstacole de natură legală, tehnică și administrativă în privința utilizării dronelor;
    • În acest context CoESS a organizat în Aprilie 2021 un workshop dedicat dronelor la care au participat și reprezentanți ai Comisiei Europene.
    • CoESS își va face cunoscută poziția față de noua Strategie Europeană în domeniul Dronelor până la sfârșitul acestui sezon (vara 2021);
  • CoESS intenționează să abordeze în cadrul Comitetului UE de Lucru Sectorial pentru Dialog Social problema incluziunii persoanelor cu dizabilități în relație cu securitatea privată. În acest sens CoESS are în vedere următoarele direcții:
    • Stimularea unei abordări favorabile diversității și incluziunii persoanelor cu dizabilități la nivelul industriei securității private;
    • Creșterea accesibilității locurilor de muncă din acest domeniu pentru persoanele cu dizabilități;
    • Instruirea agenților de securitate pentru a oferi suport persoanelor cu dizabilități, inclusiv în mijloacele de transport în comun.
    • Colectarea de informații și bune practici de la organizațiile membre CoESS în domeniul incluziunii și asistenței persoanelor cu dizabilități.

Informare asupra stadiului inițiativelor CoESS:

Prezentarea a fost susținută de d-na Catherine Piana – Director General CoESS după cum urmează:

  • Activitatea în domeniul Standardizării:
  • Standardul pentru serviciile de securitate care protejează infrastructuri critice, EN 17483-1, a fost aprobat în unanimitate de către organismele de standardizare ale țărilor membre, iar pasul următor este de a-l edita și a-l publica în limbile engleză, franceză și germană;
  • Grupul de lucru se ocupă acum de revizuirea standardelor anterioare, cele referitoare la aviație și aeroporturi (EN 17483-2) și securitatea maritimă (EN 17483-3);

Bune practici în domeniul achizițiilor publice de servicii de securitate

  • Este o inițiativă a președintelui comitetului de lucru, d-na Li Jansson prin care se urmărește crearea cadrului pentru o abordare strategică a acestei probleme în dialogul cu autoritățile competente. D-na Janson a arătat că la nivelul țărilor reprezentate în CoESS există experiențe pozitive și a dat exemplul Norvegiei, care a fost preluat în mare măsură și în Suedia.
  • În continuare se vor colecta informații despre bune practici în acest domeniu de la organizațiile membre CoESS.

COVID-19 – bune practici, observații, solicitări (actuale și pe termen lung)

  • Rapoarte din partea asociațiilor naționale – au fost prezentate informări din partea organizațiilor membre CoESS din Estonia, Germania, Croația și România.
  • Ca o concluzie generală a acestor informări a rezultat că agenții de securitate, în pofida faptului că în toate țările s-au aflat în prima linie de risc de infectare cu COVID 19, ei nu au fost considerați lucrători în servicii critice și nu au primit prioritate pe listele de vaccinare;
  • De asemenea s-a concluzionat că este necesară o mai mare implicare a CoESS în promovarea recomandărilor din Cartea Albă dedicata COVID-19, publicată în octombrie 2020.