Skip to Content

Schimbare de Garda la CoESS

Adunarea Generală 2020

Reuniunile anuale ale CoESS (Confederația Europeană a Serviciilor de Securitate) au fost întotdeauna nu doar un moment al bilanțului, ci și un moment de celebrare.

Un prilej de plăcute  reîntâlniri cu prieteni vechi și colegi dragi.

Adevărate sărbători ale securității private europene, adunarea generală rămânea în memoria participanților, fiind asociată cu activități culturale și turistice, dar și cu memorabile cine de gală în ambianța deosebită a unor locații elegante sau tradiționale din capitalele europene unde CoESS își alegea să-și reunească membrii, în luna octombrie a fiecărui an.

Din păcate anul acesta (Vineri, 16 Octombrie), pandemia ne-a lipsit și de aceasta plăcere lăsându-ne doar cu amintirile pline de nostalgie ale evenimentelor din anii trecuți.

Dar cu toate că s-a desfășurat doar online Adunarea Generală CoESS de anul acesta a fost una dintre cele mai importante din istoria ultimilor ani.

Și asta nu se datorează neapărat contextului deosebit în care ne aflăm, ci are de a face cu mai mult temele de pe AGENDA acestei reuniuni, teme de o mare rezonanță și care probabil vor face din acest eveniment un moment de cotitură în istoria aceste organizații și poate chiar în istoria sectorului securității private.

1. Retragerea președintelui CoESS, Mark Pissens

Schimbarea de Gardă

MARK PISSENS este unul dinte așa numiții părinți fondatori ai CoESS, care a participat la ședința inaugurală care a avut loc în anul 1989 la Roma, acum mai bine de 30 de ani. A ocupat funcția de Președinte din anul 2000. De numele său se leagă multe din realizările acestei organizații. El este cel care demarat procesul de extinderea CoESS către EST chiar înainte ca țările din această regiune a continentului nostru, inclusiv România să adere la Uniunea Europeană.

Foarte important a fost efortul său permanent de a promova valorile profesionalismului și eticii profesionale în industria Securitate, susținând activ proiecte importante de referință pentru securitatea privată europeană.

În acest sens, Marc Pissens a susținut și promovat Manualul pentru Achiziția Serviciilor de Securitate pe Criterii de Calitate, lansat în 2014, un instrument de educare a pieței, care astfel ar trebui să ajungă să poată face mai ușor distincția între furnizorii de servicii serioși, care operează în limite legale și firmele “cowboy”, care își exploatează angajații și își înșală clienții. De asemenea pe toata perioada mandatului său a fost un susținător neobosit al reglementării legale a serviciilor de securitate, pe care de asemenea o vedea ca o necesitate și ca o premisă a calității și o formă de combatere a practicilor anticoncurențiale și lipsite de etică din acest domeniu.

În același timp însă, Marc Pissens s-a opus liberalizării serviciilor de securitate la nivelul Uniunii Europene. Sub conducerea sa, CoESS a făcut un lobby consistent pe lângă Comisia Europeană pentru ca serviciile de pază să nu cadă sub incidența Directivei Bolkenstein, ceea ce s-a și întâmplat, paza rămânând unul dintre puținele servicii care nu au acces neîngrădit la piața unică a Uniunii Europene.

În ceea ce ne privește, Marc Pissens ne-a fost un prieten. El a vizitat România în anul 2008 și s-a implicat personal în eforturile de coagulare a mișcării patronale în domeniul securității private din țara noastră, demersuri care s-au finalizat prin constituirea Federației Serviciilor de Securitate, un an mai târziu.

În concluzie, belgianul Marc Pissens, care fost șeful diviziei de securitate aeroportuară și director regional pentru Securitas, a fost în același timp, unul dintre cei mai importanți lideri ai CoESS, cea mai mare confederație internațională a patronatelor din sectorul securității private.

De fapt, așa cum s-a pronunțat unul dintre participanții la Adunare, Marc Pissens, ca președinte al CoESS timp de 20 de ani a depus o muncă admirabilă în apărarea intereselor industriei securității private, legându-și astfel în mod indisolubil personalitatea de istoria acestui domeniu special.

Marc Pissens nu se va îndepărta de activitatea CoESS urmând sa ocupe funcția de președinte de onoare al organizației.

2. Alegerea noii structuri de conducere a CoESS

Poziția lăsată vacantă de către Marc Pissens a fost ocupată de Vinz van Es care până la acest moment ocupa funcția de trezorier al CoESS. Acesta a fost propus de către organizația patronală olandeză, membră a CoESS și a fost ales cu unanimitate de voturi în funcția de președinte.

În prezent Vinz van Es ocupă funcția de Managing Director la G4S Olanda, având în spate o carieră de peste 20 de ani în această societate.

În funcția de trezorier și membru al Board-ului CoESS a fost ales Johan Ohlsson-Malm din Suedia.

Eduardo Cobas a devenit al doilea Vicepreședinte al CoESS în timp ce Friederich Kötter a fost reconfirmat în funcția de prim-vicepreședinte.

Totodată au fost aleși noi președinți ai Comitetelor de Lucru, pentru serviciile de pază, pentru serviciile de monitorizare și pentru securitatea maritimă, comitete a căror conducere rămăsese vacantă în urma retragerii titularilor. Astfel, în locul lui Aimé Lyagre a fost ales Jonas Annasohn propus de asociația din Elveția ca președinte al Comitetului pentru Pază.
Antonello Villa a fost propus de Fiddersicurezza-Italia în locul lui Danny Vandormael și a fost ales președinte al Comitetului de Lucru pentru Monitorizare și Supraveghere la Distanță.
Iar Johan Ohlsson-Malm, propus de ALMEGA – Suedia, a devenit președinte al Comitetului pentru Securitate Maritimă.

3.The NEW NORMAL 2.0  – CoESS publica o noua carte alba .

Această nouă carte albă publicată de CoESS este dedicată noii realități generate de criza Covid-19, la care sectorul securității private a trebuit să se adapteze în foarte scurt timp.
În timp ce CoESS evidențiază faptul că cel puțin în anumite țări, securitatea privată a dobândit mai multă vizibilitate și recunoaștere publică, inclusiv din partea autorităților, ca urmare a contribuției esențiale în lupta împotriva răspândirii virusului, pe de altă parte impactul economic generat de aceasta criză va fi resimțit și de companiile din acest domeniu. Este  în special cazul, operatorilor de securitate care, de exemplu furnizează servicii pentru sectorul aviației sau pentru industria spectacolelor și evenimentelor sportive. De asemenea serviciile de securitate pentru transporturile de valori au și ele de suferit datorita crizei pandemice.

Totodată, criza Covid se pare că este la baza apariției unor practici contractuale dubioase în domeniul achizițiilor publice de servicii de Securitate, practici pe care CoESS le dezavuează.
Pe de alta parte, CoESS realizează că și pentru domeniul securității private, criza pandemică poate fi un accelerator și un amplificator al schimbării. În noul context, agenții de securitate vor trebui să dobândească noi competențe, iar noi forme de pregătire profesională și calificare, adaptate la noul context, vor trebui să fie introduse cât mai repede. Modernizarea cadrului legal al securității private, la nivel național și al Uniunii Europene este și ea o prioritate. CoESS considera că un nou cadru de reglementare al acestui sector trebuie să ia și mai mult în considerare posibilitatea cooptarea securității private în sistemul național de răspuns la crize, cum este cea prin care trecem.
Nu în ultimul rând, având în vedere contribuția securității private la siguranța publică, sectorul securității private trebuie să primească cu prioritate ajutoare financiare guvernamentale.

Ca și suport pentru forurile politice decizionale, guvernamentale și parlamentare într-un dorit demers de îmbunătățire a situației securității private în Uniunea Europeană, în finalul Cărții Albe, CoESS propune un set de recomandări, printre care, stoparea campaniei împotriva plăților cu numerar, întărirea cadrului de inițiere și derulare a parteneriatelor public private în domeniul securității, menținerea la un nivel ridicat a standardului de calitate al măsurilor de securitate în domeniul infrastructurilor critice, promovarea și susținerea practicilor corecte bazate pe criterii de calitate în domeniul contractelor publice pentru servicii de securitate, implementarea și extinderea cadrului legal pentru programul de lucru scurt (kurz arbeit).

Adunarea generală a debutat cu darea de seamă, respectiv raportul de activitate al organizației.

Raportul a fost prezentat de către Catherine Piana, Director General CoESS, și       Alexander Frank, șeful pentru Afaceri Europene al CoESS. A fost evocată activitatea desfășurată la nivel central și in Comitetele de Lucru ale CoESS, în ultimele 12 luni, respectiv între Octombrie 2019 și octombrie 2020.

Conform raportului, activitatea CoESS în legătură cu temele importante și relevante pentru sectorul securității private s-a materializat în ultimul an, prin 10 luări de poziție (position papers). Cele mai importante luări de poziție s-au referit la recunoașterea serviciilor de securitate ca servicii esențiale în pandemie, parteneriatul public privat în domeniul securității private, achizițiile de servicii de securitate pe criteriul celui mai bun raport dintre preț și calitate, securitatea transporturilor și turismului în contextul pandemiei.

Între acestea, foarte importantă a fost Declarația comună publicată de CoESS și UniEuropa (confederație europeană sindicală în domeniul serviciilor) referitoare la campania europeană privind combaterea muncii la negru. Securitatea privată este una dintre cele mai afectate sectoare economice de acest fenomen al muncii nedeclarate.
Atât CoESS cât și UniEuropa sunt membre ale Platformei pentru combaterea Muncii Nedeclarate constituita sub egida Comisiei Europene.

În anul precedent, activitatea de lobby desfășurată de CoESS pe lângă Comisia și Parlamentul European s-a concentrat pe două coordonate:

  1. Includerea personalului de securitate în categoria celor care exercită activități critice în perioada pandemiei – În acest sens, poziția CoESS s-a bucurat de susținerea unui număr semnificativ de europarlamentari din Germania și Spania. Astfel, personalul de securitate a fost inclus în Directiva Covid (2020/C 102 I/03) alături de alte ocupații care exercită activități critice pe perioada pandemiei și pentru care nu se pot impune restricții de circulație.
  2. Recunoașterea rolului CoESS ca organizație patronală care reprezintă interesele industriei la nivelul Uniunii Europene ca partener de dialog social pentru Comisia Europeană.

Astfel, CoESS a inițiat demersuri pe lângă Comisarul European Adina Vălean, DG Move (mobilitate și transport) care a fost de acord cu participarea CoESS la toate consultările privind securitatea transporturilor și a măsurilor de relansare a turismului în actualul context al pandemiei Covid-19

De asemenea, CoESS a deschis o linie de dialog cu Comisarul European Ylva Johanson – DG HOME (afaceri interne) promovând includerea sectorului securității private în programele guvernamentale de contingență și recuperare în timpul și după criza pandemică prin intermediul parteneriatelor publice și private.

În cadrul Raportului Anual a fost prezentată și activitatea Comitetelor de Lucru.

Guarding Committee – Comitetul de Lucru pentru activități de pază.

În contextul pandemiei, discuțiile din cadrul acestui comitet au condus la consolidarea unui nou concept de securitate respectiv la cel de “securitate pe linie de sănătate” (health security). Acest concept are în vedere faptul ca în contextul pandemiei, agenții de securitate au preluat noi atribuții, fiind cooptați printre altele în aplicarea și executarea măsurilor de triaj epidemiologic. În acest context se are în vedere și faptul că s-a schimbat și contextul de risc în care operează agentul de securitate, respectiv creșterea riscului de agresiune, dar și riscul unor atacuri CBRN.

Critical Infrastructures – Comitetul pentru securitate în infrastructuri critice.

În comitetul pentru securitatea infrastructurilor critice în ultimele 12 luni s-a lucrat pe două direcții. În primul rând, comitetul a susținut activitatea de lobby a CoESS pentru revizuirea Directivei Europene pentru Infrastructuri Critice și în paralel a acordat suport pentru activitatea CoESS în cadrul CEN TC 439 pentru finalizarea viitorului standard EN17483-1 aplicabil furnizorilor de servicii de securitate pentru infrastructuri critice.

Aviation Security – Securitate în domeniul aviației

Comitetul condus de Frederich Koetter este în colaborare directă cu ASSA-i (Asociația Internațională a Serviciilor de Securitate în domeniul Aviației).
În acest context, comitetul CoESS pentru securitatea aviației are în lucru un set de propuneri pentru strategia europeană de securitatea a transporturilor aviatice, care va fi finalizată în 2021.

De asemenea în acest comitet se lucrează la actualizarea manualului pentru achiziția de servicii de securitate privată în sectorul aviației pe criteriul cel mai avantajos raport dintre preț și calitate.

Maritime Security – Securitate în domeniul maritim

Comitetul a lucrat intens la elaborarea și publicarea cărții albe a Securității Navelor de Pasageri pe care o va prezenta în Noiembrie în cadrul unui workshop organizat de către Comisia Europeana – DG Move.

Cash in Transit-Transport de Valori

În această perioadă comitetul a pregătit mai multe luări de poziție referitoare la presiunea care se face în contextul Pandemiei, pentru renunțarea la plățile în numerar, așa numitul “război împotriva numerarului” (the war on cash). În opinia reprezentanților comitetului CIT, renunțarea la plățile în numerar, care în perspectivă va afecta furnizorii de servicii de securitate pentru transporturi de valori, nu poate fi justificată având în vedere că din studiile de până acum, virusul COVID rezistă mai multă vreme pe plasticul cărților de credit decât pe hârtia bancnotelor. De asemenea, membrii comitetului sunt de părere că plățile contactless pun probleme de securitate mai mari decât plățile cu numerar. Totodată comitetul pregătește un punct de vedere și o propunere legislativă prin care se dorește să se oblige comercianții să nu mai fie în măsură să refuze plățile în numerar.

Monotoring and Remote Surveillance Committee – Comitetul pentru Monitorizare și Supraveghere de la Distanță,

și-a concentrat activitatea în susținerea demersului de actualizare a standardului european pentru securitatea parcărilor de camioane. În acest sens a pregătit o prezentare a poziției CoESS în cadrul reuniunii grupului de experți UE, care va avea loc în noiembrie 2020.

Social Dialogue – Comitetul pentru dialog social,

condus de Eduardo Cobas, în ultimele 12 luni a participat la trei runde de consultare cu reprezentanții partenerilor sociali la nivel european pe temele salariului minim în Uniunea Europeană și a transparenței în domeniul plaților.

De asemenea împreună cu UniEuropa a publicat 5 declarații comune pe teme precum deficitul de calificare, Covid-19, violența împotriva agenților de securitate și munca la negru.
Totodată CoESS și UniEuropa au emis o declarație comună prin care își exprimă dezacordul cu măsurile de limitare a plăților în numerar, care în cele din urmă, pot duce la reducerea activității de transport de valori, respectiv la desființarea de locuri de muncă în acest domeniu.

Cohesion – Comitetul pentru Coeziune Europeană

În cadrul Comitetului pentru Coeziune Europeană se află în lucru studiul privind concurența neloială în industria securității private, care va fi publicat până la sfârșitul anului. Studiul este coordonat de către Asociația Română a Industriei de Securitate (ARIS).
De asemenea, comitetul pentru Coeziune acorda un suport activ campaniei europene pentru combaterea muncii la negru.

În Raport, CoESS și-a fixat și proiectele prioritare pentru următoarele 12 luni:

Participarea la dezbateri și luări de poziție într-o serie de dosare europene care au implicații și prezintă relevanță pentru industria securității private cum sunt: salariul minim la nivelul Uniunii Europene, revizuirea Directivei Europene pentru Infrastructuri Critice, strategia de securitate a Uniunii Europene, poziția europeană privind inteligența artificială, pachetul de mobilitate I, strategia de securitate pentru sectorul aviației, noul proiect privind egalitatea de gen 2020-2025. Alte proiecte importante la nivel european pe care CoESS le are în vedere sunt și cadrul de reglementare privind utilizarea dronelor, revizia directivei NIS privind securitatea cibernetică, directiva europeană pentru serviciile digitale.

Industria de securitate din țara noastră este reprezentată în CoESS de către Asociația Română pentru Industria de Securitate – ARIS, prima asociație profesională a firmelor și specialiștilor din industria de securitate înființată în România.

Declarație comună CoESS și UNI Europa referitoare la Campania Europeană pentru declararea muncii

Munca nedeclarată se află în conflict cu valorile sectorului securității private. Ea afectează negativ afacerile, protecția socială a lucrătorilor și economia în general. Și totuși, în multe țări (inclusiv în România), munca la negru în toate sectoarele economiei atinge peste 20% din PIB. Problema trebuie combătută pe întreg lanțul de creare a valorii. CoESS și UNI Europa fac apel la companii, lucrători, autorități și legiuitori să-și asume responsabilitatea și să acționeze.

Munca nedeclarată e ilegală. Ea favorizează concurența neloială, nemulțumește lucrătorii calificați și determină un grad înalt de instabilitate la locul de muncă. Companiile care o folosesc își pun în pericol afacerile și reputația, iar lucrătorii își supun familiile, sănătatea și protecția socială unui mare risc. În același timp, guvernul își pierde o parte importantă din baza de taxare, cu ajutorul căreia poate face investiții publice și poate mări pensiile, salariile și alocațiile sociale. În industria noastră această practică reprezintă un pericol la securitatea și siguranța publică.

Nimeni nu are de câștigat în cazul muncii nedeclarate, cu excepția câtorva patroni care vor să se îmbogățească peste noapte. Creează o situație pierzătoare atât pentru firme cât și pentru angajați și duce la o cursă spre prăbușirea prețurilor și a calității serviciilor.

CoESS și UNI Europa își reafirmă susținerea pentru Platforma Europeană de Combatere a Muncii Nedeclarate și a Săptămânii Europene de Acțiune 2020, făcând apel ca:

• Companiile să respecte cadrul legal și să utilizeze munca declarată chiar și atunci când subcontractează anumite servicii. Reamintim că orice activitate de securitate privată trebuie să fie guvernată de alocarea unei licențe sau unui atestat pentru companie sau agenții de securitate de către autoritățile naționale relevante.
• Angajații să nu accepte să presteze activități fără contract de muncă și să verifice periodic dacă în întregime munca și să nu-și pună în pericol protecția socială și de sănătate, a lor și a familiilor lor.
• Asociațiile angajaților și sindicatele să informeze și să disemineze informațiile referitoare la drepturi și responsabilități.
• Administrațiile la nivel local, național și al Uniunii europene trebuie să aplice legea în mod eficient și să excludă firmele care folosesc munca nedeclarată sau parțial declarată (munca la negru sau la gri) din contractele de achiziții publice – folosind principiile de achiziții „Best Value”.

CoESS și UNI promovează calitatea, siguranța încrederea și respectarea legii – de la furnizarea serviciilor și până la condițiile de muncă ale angajaților – în industria securității private.

Munca declarată stă la baza unor servicii de calitate în sectorul securității private. Ea construiește încrederea și reputația în fața clienților. Respectă angajații existenți și atrage candidați de calitate la angajare, pentru că ei beneficiază integral de drepturile legale de protecție socială, de asistență socială și de sănătate. Și în același timp crește satisfacția clienților și siguranța publică.

Este responsabilitatea noastră a tuturor să combatem munca nedeclarată.

CoESS și UNI Europa sunt observatori în cadrul Platformei Europene de Combatere a Muncii Nedeclarate și au publicat încă din 2006 o declarație comună pentru combaterea muncii la negru. Puteți afla mai multe despre Campania Europeană de Declarare a Muncii aici.

Detalii de contact unde cetățenii pot face sesizări și propuneri referitoare la munca nedeclarată (munca la negru) puteți găsi aici.

Soluții efective pentru autorități pot fi găsite aici.

CoESS și UNI Europa au elaborat și au publicat, cu ajutorul unei finanțări a Uniunii Europene, liniile directoare și bunele practici pentru achizițiile de calitate în domeniul serviciilor de securitate privată. Acest ghid poate fi găsit și în limba română la www.securebestvalue.org.

Bruxelles, 22 Septembrie 2020

În România nu este posibil ca angajații să-și declare singuri munca, dar pot să nu accepte să presteze activități fără contract de muncă înregistrat în Revisal și să verifice periodic dacă le sunt plătite contribuțiile la asigurările sociale și asigurările de sănătate, pentru că altfel riscă să aibă surprize când ating vârsta de pensionare (nu au stagiul minim de cotizare sau ies cu o pensie foarte mică) ori atunci când merg la medic și nu au dreptul la consultații gratuite și la medicamente compensate.

Industria de securitate din țara noastră este reprezentată în CoESS de către Asociația Română pentru Industria de Securitate – ARIS, prima asociație profesională a firmelor și specialiștilor din industria de securitate înființată în România, și participă activ la lucrările mai multor comitete specializate, inclusiv în cadrul Comitetului de Dialog Social, care organizează întâlniri comune cu UNI Europa sub egida Comisiei Europene.

Federația Protector a Sindicatelor din Industria de Securitate este singura federație sindicală a angajaților din industria de securitate din România și este afiliată la Confederația Sindicală Cartel Alfa și la UNI Europa.

Confederația Europeană a Serviciilor de Securitate – CoESS este o organizație care reunește organizațiile patronale din Europa.

UNI Europa este cea mai mare confederație sindicală din domeniul serviciilor la nivel european.

S-a stins din viață părintele fondator al CoESS

S-a stins din viață a domnul Claude LEVY, părinte fondator al CoESS, al cărui președinte a fost în anii 90, rămânând apoi președinte de onoare. În același timp, a fost și fondator al Sindicatului național al întreprinderilor franceze de securitate, al cărui președinte a rămas timp de două decenii.

Angajamentul său în favoarea securității private, atât în Franța cât și la nivelul Uniunii Europene, mereu legat de o muncă unitară și colectivă, a fost o inspirație pentru întreaga industrie.

Adresăm și noi, în numele ARIS, sincere condoleanțe familiei și prietenilor!

Industria de securitate din țara noastră este reprezentată în CoESS de către Asociația Română pentru Industria de Securitate – ARIS, prima asociație profesională a firmelor și specialiștilor din industria de securitate înființată în România

COESS – DOCUMENT DE POZITIE despre abordarea Europeana in privinta Inteligentei Artificiale

Prin “Cartea Alba” privind Inteligenta Artificiala, publicata la 10 iunie 2020, Confederatia Europeana a Serviciilor de Securitate (CoESS) afirma ca nu sustine un moratoriu al Comisiei Europene vizand utilizarea inteligentei artificiale, respectiv sistemele biometrice, inclusiv a celor bazate pe recunoastere faciala. In acest sens, CoESS considera ca astfel de tehnologii pot contribui semnificativ la cresterea sigurantei publice si la cresterea nivelului de respectare si  aplicare a legilor. In acest sens, CoESS considera ca, in continuare, trebuie sa fie permisa  folosirea legala acestor tehnologii in spatiu public,  iar pentru prevenirea unor posibile efecte negative este intr-adevar necesara o supervizare umana, adecvata. Tot in sensul prevenirii unor potentiale consecinte secundare nedorite, inainte de utilizarea unor astfel tehnologii,  trebuie sa fie efectuate temeinice, analize de risc si de impact, sustine CoESS.

In acest context, CoESS saluta documentul Comisiei Europene referitor la Inteligenta Artificiala COM(2020) 65 final si considera ca cele 7 principii cuprinse in „Orientările de etică pentru AI de încredere” sunt extrem de utile pentru cresterea increderii in utilizarea Inteligentei Artificiale in conditiile respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale.

Aceste principii etice se refera la, supervizarea umana, robustete tehnica si siguranta in exploatare, asigurarea intimitatii si bunei guvernante, transparenta, diversitate, corectitudine, nediscriminare, protectia mediului si relatiilor sociale.

Documentul de Pozitie in limba engleza il puteti accesa aici

Măsurarea temperaturii la intrarea în instituții ca măsură LEGALĂ de prevenire a răspândirii bolilor – Implicarea Personalului de Securitate

Introducere

În contextul situației generale generate de criza COVID-19 și în interesul public general a fost adoptată legislația specifică stării de alertă care, printre alte măsuri de prevenire, prevede și măsurarea temperaturii pentru împiedicarea răspândirii infecției în spații închise, respectiv sediile și punctele de lucru ale instituțiilor și operatorilor economici.

Măsura a început să fie implementată chiar înainte de adoptarea legislației și de intrarea în vigoare a legii, accesul în anumite locații fiind deja condiționat de măsurarea temperaturii.

În foarte multe cazuri această măsură de restricționare a accesului pentru persoane potențial infectate cu COVID-19 este aplicată și impusă de către personalul de securitate privată, fie cu ajutorul unor dispozitive de măsurare a temperaturii non-contact, fie cu ajutorul unor aplicații de măsurare a temperaturii bazate pe sisteme de televiziune cu circuit închis, fie cu alte dispozitive asemănătoare.

Pe acest fond, în spațiul public au apărut discuții legate de oportunitatea și legalitatea acestei măsuri, precum și în ceea ce privește angrenarea personalului de securitate în această activitate.

În legătură cu această situație, ASOCIAȚIA ROMÂNĂ PENTRU INDUSTRIA DE SECURITATE a adoptat următoarea POZIȚIE și suplimentar RECOMANDĂRILE pentru implementare.

CADRUL LEGAL

Măsurarea temperaturii este prevăzută de Ordine emise în baza art. 13 din Legea privind instituirea stării de alertă care a intrat în vigoare la 18 Mai 2018 (Legea nr. 55 din 15 mai 2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19).

În baza acestor reglementari, operatorii economici sunt obligați sa efectueze triajul epidemiologic “la intrarea în sediu”. În acest sens legea menționează că “Pentru personalul propriu triajul epidemiologic constă în măsurarea temperaturii prin termometru non-contact, iar pentru vizitatori triajul se realizează prin măsurarea temperaturii”. De asemenea triajul observațional al angajaților prin verificarea temperaturii acestora se face la începerea programului de lucru și ori de câte ori este nevovie.

Ordinul Comun al Ministerului Muncii și Protecției Sociale (MMPS) și al Ministerului Sănătății (MS) din 17 Mai 2020:

Instituie obligația agenților economici să asigure triajul epidemiologic și să măsoare temperatura “tuturor persoanelor care intră în instituție”.

Alte reglementări emise în baza legislației stării de alertă care prevăd măsura determinării temperaturii corporale:

  • Ordinul nr. 831 din 15 mai 2020 privind măsurile pentru prevenirea contaminării cu noul coronavirus SARS-CoV-2 și pentru asigurarea desfășurării activității la locul de muncă în condiții de securitate și sănătate în muncă, pe perioada stării de alertă; 
  • Ordinul nr. 4259 din 15 mai 2020 pentru stabilirea unor măsuri de prevenire și combatere a îmbolnăvirilor cu SARS-CoV-2 în unitățile/instituțiile de învățământ, instituțiile publice și toate structurile aflate în subordonarea sau coordonarea Ministerului Educației și Cercetării; 
  • Ordinul nr. 2855 din 15 mai 2020 privind măsurile pentru prevenirea contaminării cu noul coronavirus SARS-CoV-2 și pentru asigurarea desfășurării activităților în condiții de siguranță sanitară în domeniul culturii.

Legea 333/2003 actualizată:

Impune agenților economici, deținătorilor de bunuri și valori ca în cadrul măsurilor de securitate să instituie reguli de acces și să permită accesul numai cu respectarea prevederilor legale, în acest caz inclusiv pe baza reglementărilor prevăzute de legislația stării de alertă.

În acest context, personalul de securitate trebuie văzut ca un reprezentant, dupa caz al proprietarului sau deținătorului spațiului, având un madat  expres, în baza prevederilor legale pentru a aplica și a impune regulile interne și legislația privind accesul în respectiva unitate sau incintă.

De ce este necesară măsurarea temperaturii?

S-a constatat că cei care au contractat Coronavirusul, într-o proporție semnificativă dezvoltă febră de peste 38 de grade. Conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), o temperatură mai mare de 37,3°C, poate să fie asociată cu SARS – COV2.

In acest sens Ordinul nr. 831 din 15 mai 2020 prevede la art. 1 alin. 2 lit a că o persoană este considerată suspectă de infectare cu coronavirusul SARS-CoV-2 în situația în care febra este mai mare de 37,3° C.

Se consideră că bolnavii cu o stare febrilă sunt foarte contagioși, riscul răspândirii virusului fiind mult mai mare decât în alte faze ale bolii. Nivelul de ARN viral fiind la cotele cele mai mari, după debutul simptomelor, respectiv după declanșarea stării febrile.

Obiecții exprimate public:

Măsurarea temperaturii corporale este considerată în mod obișnuit ca un act de intimitate, de asemenea temperatura corporală este o informație sensibilă cu caracter personal. Totodată, această procedură, în anumite cazuri, presupune o apropiere fizică ce poate genera disconfort. Astfel că, în mod natural, generalizarea prin lege a măsurii privind determinarea temperaturii corporale, ca regulă de acces în spații închise a generat îngrijorări, discuții și controverse. De asemenea au fost semnalate deja chiar și incidente în legătură cu acceptarea și conformarea la această măsură. În anumite cazuri incidentele au avut legătură cu faptul că măsura este aplicată de către personalul de securitate.

Exprimarea de obiecțiuni în acest context este în mare măsură justificată, dar la o analiză atentă se poate concluziona ca îngrijorările fie nu sunt justificate fie se poate apela la măsuri suplimentare de reducere a stresului și disconfortului asociate cu aplicarea măsurării temperaturii.

Cele mai relevante obiecții și contra-argumentele de rigoare sunt prezentate mai jos:

Este legal să se restricționeze celor care au temperatură ridicată accesul în magazine?

Da! Proprietarii/administratorii/utilizatorii spațiilor private, chiar dacă acestea sunt locații de interes public, își stabilesc programul și regulile de acces după cum cred de cuviință, raportat la interesul de afaceri și, în același timp, la riscurile la care sunt expuse (inclusiv riscurile sanitare și de sănătate publică), în acord cu legislația în vigoare. În acest sens, așa cum s-a menționat anterior, conform legii 333/2003 regulile de acces trebuie expres menționate în Planul de Pază al agenților economici, iar accesul permis doar în conformitate „cu legea” (art. 46). Aceste prerogative le au și magazinele și alte spații de interes public, care pot să-și selecteze persoanele cărora le acordă accesul și să fixeze criteriile în baza cărora acesta este permis. Astfel că, nivelul temperaturii corporale, la fel ca și, de exemplu, nivelul îmbibației cu alcool sau chiar adoptarea unei anumite ținute vestimentare, pot fi impuse în egală măsură ca reguli de acces în spațiile proprii de către orice agent economic, cu respectarea prevederilor legale. Mai mult, prin adoptarea Legii privind Starea de Alertă și a Ordinului Comun al MMPS și MS, agenții economici și angajatorii sunt obligați să asigure triajul epidemiologic și să verifice temperatura “tuturor persoanelor care intră în instituție” printr-o persoană anume desemnată, care poate fi și din rândul personalului de securitate.

Este măsurarea temperaturii o manevră medicală care trebuie aplicată doar de către personal cu pregătire medicală?

Nu! Măsurarea temperaturii ca o regulă de acces, prevăzută de legislația privind starea de alertă și în contextul prevederilor legii 333/2003, nu poate fi interpretată ca un act medical în înțelesul legii 46/2003 “privind drepturile pacientului”. În acest caz temperatura nu se măsoară ca parte a unui tratament medical și nu se desfășoară într-o unitate medicală. De asemenea, cei care sunt supuși acestei proceduri (pe care pot să o refuze și să decidă că renunță să viziteze locația respectivă) nu pot fi considerați “pacienți”, în înțelesul aceleiași legi.

Totodată, obiecția că personalul de pază nu ar fi calificat să aplice această procedură de măsurare a temperaturii corporale este de asemenea neavenită.

Instrumentele de măsurare a temperaturii corporale sunt comercializate liber, inclusiv pentru uz domestic și nu există un cadru legal de reglementare al utilizării acestora. Nu sunt necesare competențe speciale pentru efectuarea măsurării temperaturii care este o procedura non-invazivă. De asemenea, COR nu cuprinde o astfel de ocupație, care să aibă ca rol măsurarea temperaturii, nu există un standard ocupațional și nici cursuri de calificare dedicate.

În consecință, personalul de securitate, în calitate de prepuși ai proprietarului/deținătorului/utilizatorului incintei, poate fi desemnat ca responsabil cu efectuarea măsurării temperaturii. Nu există nicio restricție legală în acest sens.

Este măsurarea temperaturii o măsură discriminatorie sau care încalcă drepturile și libertățile fundamentale ale cetățeanului?

Nu! Determinarea temperaturii corporale ca regulă de acces într-un spațiu privat, aplicată în conformitate cu prevederile legale în vigoare, nu încalcă și nu îngrădește nici un drept sau libertate prevăzute de Constituție. Dreptul la libera circulație este garantat doar în spațiile publice, iar exercitarea acestui drept nu poate aduce atingere dreptului de proprietate, care este garantat la rândul său de Constituție.

Totuși, aplicarea acestei măsuri de către instituții în spații publice, poate să fie discutabilă în măsura în care astfel s-ar îngrădi accesul la servicii publice sau exercițiul unor libertăți fundamentale.

Și în acest caz însă, având în vedere legislația specială privind starea de alertă, dar și interesul public, respectiv prevenirea răspândirii îmbolnăvirilor, se poate concluziona că aplicarea măsurii de măsurare a temperaturii se încadrează în limitele legale.

Măsura determinării temperaturii corporale ca regulă de acces nu este un act discriminatoriu atâta timp cât se aplică tuturor în mod egal fără diferențieri pe baza de rasă, sex, orientare religioasă sau sexuală.

Este măsurarea temperaturii un mijloc efectiv de prevenire a răspândirii bolii?!

Alături de alte masuri de prevenire, cum este dezinfecția sistematică a locațiilor, respectarea distanțării sociale și a normelor de igienă, măsurarea temperaturii poate fi considerată în mod rezonabil, un factor important de limitare a răspândirii infectării cu COVID-19, dar și cu alți viruși sau microbi care generează stări febrile. În recomandările sale, OMS precizează că măsurarea temperaturii trebuie să fie folosită în combinație cu toate celelalte mijloace și metode de prevenire.

Măsurarea temperaturii trebuie cu atât mai mult însoțită și de alte măsuri de prevenire, cu atât mai mult cu cât starea febrilă apare după perioada de incubație a virusului, timp în care bolnavul poate fi contagios fără să prezinte simptome.

Pot apare erori de măsurare?

Da! Măsurătorile pot fi eronate din mai multe cauze:

• Aparatura este decalibrată sau defectă;
• Instalarea și/sau operarea s-a făcut în condiții de mediu improprii;
• Procedura a fost aplicată greșit de către personalul desemnat.

În toate cazurile în care pot fi constatate erori de măsurare se impune solicitarea repetării procedurii cu echipament funcțional și corect calibrat. În cazul în care nu se dă curs solicitării, situația trebuie adusă la cunoștința conducătorului unității.

CONCLUZIE

Măsurarea temperaturii ca regulă de acces este o măsură legală si necesară. Aplicarea ei de către instituții și agenți economici este de natură să reducă semnificativ riscul răspândirii îmbolnăvirilor cu Coronavirus.

Deși poate avea o serie de neajunsuri, printr-o aplicare corectă, eficiența măsurării temperaturii și nivelul de acceptabilitate socială pot fi îmbunătățite substanțial.

RECOMANDĂRI

Respectarea Specificațiilor Tehnice

Este indicat să se utilizeze echipament de măsurare a temperaturii de cea mai bună calitate și certificat conform standardelor europene (CE), care provin de la producători cunoscuți și cu o bună reputație.

Pe fondul cererii crescute de astfel de dispozitive, au apărut pe piață furnizori de echipamente de o calitate îndoielnică, care vor să profite de situație vânzând echipamente nefuncționale sau incorect parametrizate.

Furnizorii și instalatorii unor astfel de echipamente trebuie selecționați cu atenție, pe criterii de experiență și care oferă o garanție cât mai lungă și prezintă în mod credibil o capacitate extinsă de acordare a suportului tehnic pe toată durata exploatării echipamentului.

Echipamentul de măsurare a temperaturii trebuie să fie instalat, calibrat și operat în strictă conformitate cu manualele și specificațiile tehnice.

O atenție deosebită trebuie acordată condițiilor de temperatură și circulație a aerului, care pot influența în mod semnificativ măsurătorile.

Echipamentul trebuie operat în limitele de temperatură și în condițiile de mediu indicate în documentația tehnică pusă la dispoziție de furnizor.

Pentru a preveni întreruperea procesului și a evita controverse în legătură cu buna funcționare a echipamentului se recomandă folosirea a două dispozitive de măsurare a temperaturii, concomitent și alternativ.

Procedurarea Activității

Procesul de măsurare a temperaturii trebuie atent procedurat pentru:

• Reducerea expunerii la contagiune a personalului care aplică măsura;
• Evitarea și reducerea erorilor în determinarea temperaturii;
• Evitarea discontinuităților în procesul de măsurare a temperaturii;
• Stabilirea unor variante de acțiune în cazul determinării unor temperaturii anormale;
• Stabilirea unor variante de acțiune în cazul în care aplicarea măsurii este refuzată sau zădărnicită.

În acest sens se recomandă agenților economici și angajatorilor să folosească dispozitive non-contact, care să evite cât mai mult apropierea dintre persoanele cărora li se măsoară temperatura și personalul desemnat pentru măsurarea temperaturii. De exemplu, în acest sens se pot folosi echipamente mai puțin invazive, respectiv sisteme de televiziune cu circuit închis cu funcție de măsurare a temperaturii, sisteme electronice de control acces cu funcție de măsurare a temperaturii, alte sisteme care permit auto-măsurarea temperaturii corporale.

Totodată, personalul desemnat să efectueze măsurarea temperaturii trebuie fie echipat corespunzător cu mască, ochelari sau vizieră, mănuși de unică folosință, combinezoane de unică folosință. De asemenea, zona în care se efectuează măsurarea temperaturii trebuie să fie dezinfectată în mod regulat și permanent aprovizionată cu dezinfectant de mâini.

Instruire

Având în vedere sensibilitatea și nivelul acceptanței publice a măsurii, o atenție aparte trebuie acordată procesului de instruire a personalului desemnat pentru măsurarea temperaturii astfel încât acesta să aplice corect măsura și fără ca prin aplicarea acesteia să genereze tensiune și stres suplimentar.

Este recomandat ca personalul desemnat, responsabil cu măsurarea temperaturii/agenții de securitate să fie instruiți cu privire la modul de abordare politicoasă a persoanelor care urmează să facă obiectul procedurii, cum să-i informeze pe aceștia despre scopul procesului, despre cum urmează să se desfășoare procedura, care sunt pașii următori în cazul în care este detectată o temperatură anormală, care sunt consecințele în cazul în care nu se supun procedurii de măsurare a temperaturii.

De asemenea, aspectele tehnice privind manipularea echipamentului, modul de documentare a măsurătorilor, trebuie să fie însușite foarte bine de către cei care aplică măsurătoarea.

În acest sens, adoptarea unui plan de instruire și reîmprospătarea cunoștințelor este un instrument foarte util în asigurarea consistenței instruirii personalului, care aplică măsurarea temperaturii.

Facilitarea Conformării

Angajatorii, Agenții Economici trebuie să se preocupe să informeze în mod operativ, cât mai complet, despre aplicarea acestei masuri, baza legală a aplicării, consecințele nerespectării.

În acest sens se recomandă comunicarea și informarea online și prin mijloacele de comunicare existente. Utilizarea unor Info-grafice afișate la intrarea în unități este de asemenea folositoare.

De asemenea se recomandă ca angajatorii să stabilească anumite căi de comunicare prin care persoanele sau angajații să poată să ceară clarificări, să-și exprime nemulțumirile sau să facă reclamații în legătură cu aplicarea măsurii.

Toate aceste comunicări în legătură cu aplicarea măsurii trebuie să fie adresate cu promptitudine în cel mai scurt timp.

Procedând în acest fel se facilitează acceptarea măsurii, iar cei desemnați să o aplice vor avea o sarcină mai ușoară.

Desemnarea unor persoane cu o bună capacitate de comunicare, cu un nivel de empatie ridicat și care stăpânesc tehnica de-escaladării conflictelor este de asemenea vitala în aplicarea în bune condițiuni a procesului de măsurare a temperaturii.

GDPR – Protecția datelor cu caracter personal

Temperatura corporală este o informație sensibilă cu caracter personal și care trebuie tratată ca atare.

În acest sens, angajatorii, agenții economici, instituțiile trebuie să ia masuri de protecție adecvate, ca de exemplu și fără să se limiteze la acestea:

• Măsurarea temperaturii trebuie făcută pe cât posibil nu în public, în spații expuse, ci în zone retrase sau chiar spații anume amenajate, care să asigure un nivel adecvat de intimitate.
• Se recomandă ca datele rezultate în urma măsurării temperaturii să nu fie colectate, stocate, prelucrate, dezvăluite sub nicio formă și nici nu trebuie utilizate în alt fel decât pentru a determina dacă persoana în cauza este într-o stare de sănătate bună, respectiv poate fi admisă în incintă.
• În cazul în care totuși se decide să se înregistreze aceste date, locurile de stocare trebuie să fie securizate, să nu permită accesul neautorizat.

Informațiile trebuie să fie reținute o perioadă cât mai scurtă de timp, iar atunci când nu mai este necesară stocarea, suportul înregistrărilor trebuie să fie distrus fără posibilitatea reconstituirii.

Este determinarea temperaturii o măsură temporară?

Deși se consideră că masurile menționate în legislația stării de alertă au caracter temporar, menținerea acestora și după expirarea stării de alertă este recomandabilă din următoarele motive:

• Pericolul infectării cu Covid-19 va persista pe tot parcursul acestui an și chiar și în anul următor.
• În afară de Coronavirus mai sunt sau pot să mai apară și alți agenți patogeni care, chiar și în forme mai ușoare, pot fi de natură să scadă capacitatea de lucru a angajaților, cu consecințe economice semnificative. Astfel trebuie amintit că, în special în sezonul rece, foarte multe cazuri de indisponibilizare a personalului pe motive medicale au cauze ce țin de infecțiile respiratorii, care chiar și în situația răcelii sau gripei sezoniere comune pot produce îmbolnăviri grave și epidemii.

ARIS – Ambasadoarea Securitatii Private Romanesti in Lume

 

 

Consecventa cu misiunea pe care si-a asumat-o inca de la infiintare, aceea de a facilita dezvoltarea profesionala a specialistilor in securitate din Romania inclusiv prin schimburi sistematice de bune practici cu organizatii similare din Europa si din lume, ARIS a ajuns astazi sa fie un adevarat amabasador al industriei securitatii private in lume.

Cea mai concreta materializare a acestei misiunti permanente a celei mai vechi asociatii profesionale din securitatea privata din Romania, este participarea noastra neintrerupta de a aproape 15 ani in cadrul Confederatiei Europene a Serviciilor de Securitate CoESS.

O participare active, materializate in contributii de exceptie recunoscute in cadrul comitetelor de lucru ale CoESS dar si la cel mai inalt nivel.

Mai mult decat atat in cadrul CoESS, ARIS a reusit sa stabileasca o serie de relatii directe de colaborare cu organizatii similare din tari vecine si in special din Europa Centrala si de Sud-Est. Astfel,  trebuie evidentiate relatiile excelente pe care organizatia noastra le intretine de ani de zile cu organizatii nationale reprezentative din domeniul securitatii private, din tari precum Bulgaria, Croatia, Nord-Macedonia, Serbia, Slovenia.

Totodata, ARIS a dezvoltat relatii speciale bilaterala si cu organizatii reprezentative, memebre CoESS din tari din Vestul si Nordul Europei, precum Estonia, Norvegia, Marea Britanie sau Spania.

De-a lungul timpului, impreuna cu acesti parteneri externi de nadejde ARIS a derulat proiecte Europene, pe linie de dialog social si pregatire a agentilor de securitate.
Totodata, in acelasi cadru si sub auspiciile CoESS, au fost organizate in Romania numeroase evenimente, manifestari, workshop-uri de o larga audienta in randul breslei securitatii private, la nivel regional si international.

ARIS s-a manifestat activ si in afara CoESS stabilind relatii bilaterale si cu organizatii profesionale din strainatate care au aceleasi preocupari.

Incepand din anul 2009 ARIS a incheiat un acord de colaborare cu IPSA din Marea Britanie.
IPSA (Asociatia Internationala a Profesionistilor din Securitate) este o organizatie profesionala deschisa atat profesionistilor cat si companiilor de securitate. Ea a fost infiintata cu mai bine de 50 de ani in urma. Organizatia britanica si-a propus ca misiune, „dezvoltarea, promovarea, incurajarea stiintei si practicii profesionale in domeniul securitatii comerciale si industriale…”

Una dintre cele mai importante proiecte in care ARIS si IPSA colaboreaza cu succes se desfasoarea in cadrul Comitetului tehnic 439 constituit la nivel European pentru dezvoltarea unui standard international cadru dedicat tuturor  activitatilor de securitate

Recent, ARIS a semnat un protocol de colaborare si cu ACSPAsociatia Profesionistilor din Securitatea Corporatista din Ucraina.

Obiectivul ACSP este sa contribuie la crearea, dezvoltarea si structurarea pietei securitatii corporatiste in Ucraina inclusiv in ceea ce priveste cadrul legal dar si bunele practici si buna guvernanta. Anul 2019 a fost un an deosebit in privinta relatiilor romano-ucrainiene. Presedintele ARIS a fost invitat de onoare la Conferinta de Securitate Corporatista organizata la Kyiv. De asemenea, dl. Viktor Panchak a reprezentat ACSP, respectiv industria securitatii private din Ucraina in cadrul Conferintei Regionale, organizata la Bucuresti cu ocazia Zilei Securitatii Private in Romania,  la 16 Noiembrie 2019.

Astfel de contacte bilaterale la varf intre organizatii profesionale sunt o fundatie, o piatra de temelie pentru dezvoltarea pe mai departe a schimburilor si relatiilor de afaceri in domeniul securitatii private intre profesionistii si companiile din tarile noastre.

Ukraina este o tara cu un mare potential economic iar actuala politca de deschidere este de natura sa incurajeze relatiile economice internationale. Si in ceea ce priveste industria securitatii private, Ukraina are si traditie si capabilitati locale. O serie de echipamente de securitate sunt deja prezente pe piata din Romania si sunt foarte apreciate. De asemenea, Ucraina ofera oportunitati de afaceri si investitii pentru entitatile interesate din Romania. In acest sens Ambasada Romaniei la Kyiv este in masura sa ofere suport.

Apelul Confederației Europene a Serviciilor de Securitate (CoESS)

În contextul pandemiei COVID-19 și ținând cont de rolul important jucat de personalul de securitate în aceasta perioadă, Confederația Europeană a Serviciilor de Securitate (CoESS) solicită autorităților europene competente să adopte o atitudine de cooperare pro-activă cu asociațiile profesionale și patronatele din acest sector economic pentru adresarea următoarelor aspecte de interes public:

 

  1. Recunoașterea securității private ca serviciu esențial/ocupație critică

Autoritățile trebuie să recunoască oficial securitatea privată ca făcând parte din “serviciile esențiale”. În absența unei astfel de decizii, continuitatea în furnizarea și extinderea acestor servicii critice pentru buna funcționare a unor obiective importante, infrastructuri critice, precum depozite și lanțuri logistice, supermarket-uri, lanțuri de farmacii, spitale, unități economice din domeniul energiei ș.a., este dificil de asigurat de către companiile de securitate privată. Această măsură a fost deja adoptată într-o serie de țări europene precum Belgia, Spania și Marea Britanie. Totodată, Comisia Europeana a inclus personalul de securitate pe lista “lucrătorilor care exercită ocupații critice” în Comunicarea cu privire la Exercițiul Libertății de Mișcare a Lucrătorilor în Timpul Pandemiei COVID-19 (2020/C 102 I/03).

  1. Solidaritate și sprijin pentru societățile afectate

CoESS recunoaște și apreciază eforturile Uniunii Europene și a statelor membre pentru a sprijini mediul economic grav afectat în contextul Pandemiei COVID-19. Și în domeniul securității, efectele negative s-au resimțit în special ca urmare a reducerii sau închiderii activității în sectoare care beneficiază de astfel servicii, precum industria HORECA și de divertisment, transporturi și comerț. În acest sens, autoritățile din țările membre ale Uniunii Europene sunt chemate să lucreze împreună cu structurile patronale din domeniul securității private pentru a găsi cât mai repede posibil soluții particularizate pentru această industrie, în măsură să asigure societăților furnizoare de servicii de securitate în dificultate lichiditățile și capitalul de lucru necesare pentru continuarea activității. Măsurile luate de autorități în acest context trebuie să vizeze inclusiv practicile ilegale în privința contractării și furnizării de servicii de securitate, atât în ceea ce privește beneficiarii din sectorul public cât și pe cei din mediul privat.

  1. Parteneriat public-privat și informare reciprocă

Pentru a asigura continuitatea în furnizarea securității în regim privat, în sectorul public și privat, la nivelul cerințelor momentului, este necesar ca autoritățile competente să colaboreze cu structurile patronale ale industriei securității private pentru a atenua efectele negative ale problemelor specifice cu care se confruntă acest sector, respectiv criza de echipament personal de protecție biologică, întreruperea activităților de calificare profesională, lipsa de personal calificat și altele.

Catherine PIANA

Director General

Confederația Europeana a Serviciilor de Securitate

CoESS a fost fondată în 1989 și regrupează 23 de Asociații Naționale Profesionale și Patronale din Industria Securității Private, dintre care 17 sunt din țări membre ale Uniunii Europene. CoESS este recunoscută de către Comisia Europeană ca fiind singura organizație europeană reprezentativă a patronatelor din industria serviciilor de securitate privată și este activă într-un dialog sectorial constructiv cu UNI Europa, confederația europeană sindicală care regrupează sindicatele din domeniul serviciilor.

CoESS este reprezentată în România de către Asociația Română pentru Industria de Securitate.

Summit-ul Regional de Securitate Privată

București, 15 Noiembrie 2019.

Despre Summit-ul de la București se poate spune că a fost cel mai important eveniment dedicat securității private din România și unul dintre cele mai mari din Europa Centrală și de Est.

Începând din 2016, în fiecare an, în luna noiembrie, Federația Serviciilor de Securitate celebrează Ziua Securității Private în România, un eveniment menit să îmbunătățească percepția publică despre sectorul nostru, dar și să faciliteze schimburile și cooperarea regională și internațională.

Evenimentul din acest an a fost însă deosebit pentru că a coincis cu aniversarea unui deceniu de la crearea Federației, cea mai mare și mai cuprinzătoare structură asociativă a industriei de securitate privată din România.

Summit-ul organizat cu acest prilej s-a bucurat de o largă audiență. Au participat peste 200 de profesioniști de securitate, atât din sectorul public cât și din cel privat, incluzând reprezentanți ai unor clienți importanți, din sectorul bancar, de retail, energie și alte infrastructuri critice. O participare notabilă la summit, a fost si cea a reprezentanților ambasadelor Franței, Qatar-ului și Statelor Unite la București.

Totodată, participarea internațională în cadrul evenimentului nostru a fost una remarcabilă. Confederația Europeană Serviciilor de Securitate (CoESS) și EURALARM, cele mai importante organizații europene din domeniul securității private au avut reprezentanți de top în cadrul conferinței, Martin Harvey (Președintele în exercitiu al EUROALARM) și         Eduardo Cobas Urcelay (Membru al Consiliului Director al CoESS). În afară de ei, reprezentanții sectorului de securitate privată și ai asociațiilor de securitate din țări vecine, cum ar fi Bulgaria, Croația, Serbia și Ucraina, ni s-au alăturat și au contribuit la succesul conferinței. Dar unele contribuții remarcabile la discuții au venit din afara regiunii noastre. Runar Karlsen, director al NHO, Asociația Norvegiană a Securității Private, și                Caroline Bashford, membră a Consiliului Director al ASIS International Chapter UK și-au adus o contribuție importantă la discuțiile din panelurile noastre.

Tema centrală a conferinței a fost cooperarea regională și internațională în sectorul securității private.

Un panel dedicat acestui topic a dezvăluit multitudinea de beneficii și oportunități care rezultă din participarea la schimburile profesionale internaționale. Atât Martin Harvey (EUROALARM), cât și Eduardo Cobas (CoESS) au evidențiat rolul major al organizațiilor și asociațiilor de securitate privată, care au rolul unor platforme de facilitare a colaborării între companii și profesioniști, la nivel mondial și internațional. În acest sens, domniile lor au prezentat proiectul comun al CoESS și Euralarm – Ghidul de Cybersecurity, ca un exemplu al unei asemenea colaborări fructuoase. În continuare, Alen Javorovic (HCZ – Camera de Securitate Privată din Croația) a prezentat cazurile unor proiecte de succes, rezultat al cooperării între asociațiile de securitate din Sud-Estul Europei și a dezvăluit experiența Croației în managementul și mobilizarea membrilor organizației lor pentru a susține asemenea proiecte internaționale.

Viktor Panchak, reprezentantul Asociației Profesioniștilor în Securitate Corporatista (ACSP) – Ucraina, a subliniat de asemenea importanța colaborării dintre asociațiile de securitate privată, dar, în același timp, a evidențiat o altă dimensiune importantă a cooperării și anume dialogul sistematic între organizațiile de securitate privată care reprezintă furnizorii de securitate și cele ale utilizatorilor finali de servicii de securitate. În intervenția sa, domnul Panchak a mai evidențiat excelentele relații abia stabilite între organizația sa și Federația Serviciilor de Securitate.

La finalul discutiilor din acest panel, Gabriel Badea, președintele FSS, a concluzionat că „Networking-ul transfrontalier și colaborarea între profesioniștii din securitate și companiile de securitate sunt factori cheie în dezvoltarea bunelor practici, dar si pentru creșterea afacerilor din acest domeniu.”

Alte paneluri din cadrul conferinței au discutat subiecte la fel de importante, acoperind aproape tot spectrul securității private.

De exemplu, în privința securității cibernetice, un panel de discuții a fost dedicat atacurilor cibernetice împotriva infrastructurilor critice ca o fațetă a războiului de tip hibrid. Apoi dezbaterile din domeniul tehnologiei de securitate s-au concentrat pe viitorul Inteligenței Artificiale și influența acesteia în dezvoltarea unor noi soluții care duc nu numai la creșterea nivelului de securitate, dar în același timp pot aduce și un plus de confort în viața cotidiană. Programele educaționale dedicate securității, echilibrul dintre competențele generale și cele specifice au fost dezbătute într-un panel dedicat de către specialiști în managementul securității, membrii ai ASIS, din Romania și Marea Britanie. De asemenea aspecte ale relațiilor cu clienții în perioada post-analiză  au fost prezentate într-un panel dedicat consultanților de securitate și evaluatorilor de risc la securitatea fizică.

Și ultimul, dar nu cel din urmă panel de dezbateri a fost dedicat Responsabilității Sociale în cadrul sectorului securității private, evidențiind o temă de cel mai mare interes în cadrul conferinței. Într-un sector care permanent se interferează cu probleme serioase, cum ar fi drepturile omului, apărarea proprietății și dreptul la muncă, companiile de securitate ar trebui să fie mai interesate decât altele în promovarea unor comportamente responsabile și etice. În același sens dl. Runar Karlsen (NHO Norvegia) a evidențiat că o politică solidă de responsabilitate socială poate genera o valoare adăugată importantă serviciilor de securitate, iar comportamentul social responsabil al unei companii de securitate poate fi privit ca un factor de diferențiere pozitivă pentru companie, mai ales într-un mediul concurențial dominat de competiția bazată pe reducerea costurilor așa cum este cel al serviciilor de securitate private. Conform lui Silvian Pena (Patronatul Serviciilor de Securitate), o politică de responsabilitate socială trebuie să înceapă din interiorul companiilor de securitate prin îmbunătățirea condițiilor de muncă și încurajarea dialogului cu proprii angajați și să continue în exterior printr-o implicare mai vizibilă a sectorului privat în rezolvarea anumitor probleme sensibile care îngrijorează publicul larg. Recenta inițiativă Securitatea Copiilor a Asociației Române a Industriei de Securitate (ARIS) este un exemplu al modului în care securitatea privată poate contribui în mod pozitiv la efortul public de a preveni și a răspunde la situații de criză legate de disparițiile sau răpirile de copii.

În afara panelurilor de dezbateri, unele contribuții și intervenții memorabile au venit din partea publicului în cadrul sesiunilor de întrebări și răspunsuri.

De exemplu, protecția legală a agenților de securitate a fost evidentiata ca o problemă critică în aceste zile, pe fondul creșterii numărului de agresiuni și alte acte violente comise împotriva personalului de securitate, participanții concluzionând că această problemă trebuie analizată mult mai serios atât de către organizațiile industriei de securitate privată, cât și de către autoritățile publice.

La finalul Summit-ului dl. Gabriel Badea, președintele Federatiei Serviciilor de Securitate, a concluzionat că manifestarea a fost un succes și totodată a subliniat că întărirea spiritului cooperării în domeniul securității private în plan regional și internațional va aduce noi și noi beneficii profesionale, dar și noi oportunități de afaceri.

Dahua, unul dintre liderii mondiali în domeniul soluțiilor video inteligente de tip IoT și furnizor de servicii a fost sponsorul principal al evenimentului.

Pe lângă Conferința Regională de Securitate, Ziua Securității Private în România a inclus de asemenea Bucharest Security Trade Show (BSTS 2019) și Gala de decernare a Premiilor pentru Excelența Profesională în Securitatea Privată – OSPA România.

Bucharest Security Trade Show – 2019